Această situaţie dificilă este cauzată de pierderea locului de muncă, reducerea salariului, reducerea venitului pe gospodărie, îmbolnăvire, accidente sau alte evenimente neprevăzute. Alte persoane prinse în spirala datoriilor sunt cele care au luat credite fără să aibă posibilitatea de a le achita, care şi-au supraestimat posibilităţile sau care au sperat la îmbunătăţirea situaţiei lor materiale.
‘15% dintre români susţin că au luat un credit pentru a acoperi unul vechi, 25% au acumulat datorii în 2011 şi 6% au intrat în contact cu o firmă de colectare creanţe sau cu un departament specializat în acest sens din cadrul unei companii, mai arată cercetarea’, se arată în studiu.
Potrivit acestuia, dacă ar intra în spirala datoriilor, 63% din români ar căuta un sfat pentru rezolvarea problemei la familie sau la partenerul de viaţă, iar 22% ar prefera să se descurce pe cont propriu. Bărbaţii (24%) înclină mai degrabă decât femeile (21%) spre varianta să se descurce singuri, la fel şi persoanele peste 55 ani (29%). Cei mai tineri (cu vârste între 18 şi 34 ani) apelează mai degrabă la sprijinul familiei (67%, faţă de celelalte grupe de vârstă). Aproape jumătate dintre respondenţi cred că cei aflaţi în datorii ar vrea să le achite, însă nu găsesc o soluţie pentru a face acest lucru. Dacă ar avea chiar ei datorii excesive, 51% din respondenţi ar încerca să le plătească cât mai curând posibil, căutând eventual surse alternative de bani. 23% ar cere ajutorul familiei, iar 17% ar încerca să ia legătura cu creditorul sau cu o firmă de colectare creanţe.
Cercetarea mai arată că dacă ar fi contactaţi de firma de colectare creanţe, aproximativ 84% din români ar cere explicaţii de la reprezentanţii companiei în legătură cu modul în care pot rezolva problema. În acelaşi timp, 10% susţin că ar cere să fie absolviţi de datorii, iar 8% ar încerca să contracareze iniţiativa firmei. 3% ar folosi scuze precum boala pentru a scăpa de plată, iar 2% ar evita orice contact cu firma de colectare. La întrebarea ce aşteaptă datornicii de la firma specializată de colectare creanţe, 41% au răspuns: negocierea unor rate pentru acoperirea creditului, 35%, înţelegerea situaţiei şi sprijin pentru găsirea unei soluţii, iar 8%, reducerea sumei de bani care trebuie înapoiată.
Cercetarea a fost realizată prin metoda CATI (Computer Assisted Telephone Interviews), pe un eşantion de 1.000 de persoane decidente în privinţa cheltuielilor în gospodărie, cu vârste peste 18 ani. Structura eşantionului este formată în proporţie de 65% femei, 35% bărbaţi. 37% sunt din mediul rural, 27% din oraşe sub 100.000 de locuitori, 25% din oraşe peste 100.000 de locuitori, 12% din Bucureşti. De asemenea, 26% au studii universitare, 57% studii medii, 17% studii primare.
