Warren Buffett, cel mai de succes investitor financiar din lume, a spus că cel mai bun lucru care i s-a întâmplat în viaţă este că s-a născut în ţara cea mai potrivită şi la momentul oportun (1930). Acum 25 de ani, când revista The Economist, în “Lumea în 1988”, făcea topul primelor 50 de ţări unde era mai bine să te naşti, SUA se situa într-adevăr pe primul loc.
Spre deosebire de şansa lui Warren Buffett, în România circula bancul cu Bulă, care pus să mimeze un câtec patriotic se dădea cu capul de pereţi. Interpreta celebrul slagar proletcultist “M-am născut în România”. După 22 de ani de la evenimentele din 1989, situaţia nu s-a modificat simtitor, ţara noastră fiind clasată pe locul 56, din 80 de state analizate, la distanţă de Cuba (locul 40), Serbia (39) sau Costa Rica (30).
Pentru a stabili în ce ţară e bine să te naşti în 2013, Economist Intelligence Unit (EIU), companie din grupul „The Economist”, a luat în calcul 11 indicatori statistici semnificativi. Nivelul de trai este cel mai important, însă este amendat cu alţi indicatori, precum încrederea în instituţii, rata criminalităţii starea de sănătatea a populaţiei în general. Mai intervin alţi factori, unii sub forme de constante, precum clima sau poziţia geografică, alţii care se modifică foarte încet ca demografia, caracteristicile sociale şi culturale din societate, iar în final sunt completaţi cu factori dependenţi de politicile guvernamentale şi de starea globală a economiei.
Statele cu economii mici domină primele zele poziții ale topului, iar jumătate dintre ele sunt din Europa: Elveția, Norvegia, Suedia, Danemarca și Olanda. În schimb, marile economii precum Germania, Franța și Marea Britanie nu ocupă poziții fruntașe, ele clasându-se pe locurile 16, 26 respectiv 27.
Statele Unite ale Americii, unde copiii vor moșteni datorii de stat uriașe, se află pe poziția 16, la egalitate cu Germania. Dintre cele 80 de țări luate în calcul, Nigeria s-a clasat pe ultimul loc.
Pentru a stabili calitatea vieţii, care depinde de evoluţia veniturilor pe cap de locuitor, EIU a folosit prognozele economice pentru anul 2030, când copiii născuţi anul viitor vor deveni adulţi.
Analiştii de la EIU spun că în ciuda crizei economice, din anumite puncte de vedere timpurile n-au fost niciodată mai bune. Ritmul de creştere s-a redus peste tot în lume, însă nivelul veniturilor sunt aproape de maximele istorice. Speranţa de viaţă a continuat să crească, iar libertăţile politice s-au răspândit pe o arie mare a globului, cel mai recent în Orientul Mijlociu şi Africa. Pe de altă parte, criza a lăsat urme adânci – în zona euro, dar şi pe alte meridiane – în special în domeniul şomajului şi securităţii personale. Astfel, au fost erodate condiţiile de viaţă atât familiale, cât şi ale comunităţilor.
