ITALIA
Aflată pe locul doi în topul partenerilor comerciali, Italia a avut o pondere de 12,7% din totalul exporturilor României, la o valoare de 1,3 mld. euro. La nivelul primilor zece parteneri comerciali la export și respectiv la import, România a înregistrat un excedent comercial în scădere pe relația Italia, de 25,2 mil. euro.
Ce exportăm:
Lumânări de lux: La fel ca germanii, italienii și‑au relocat și ei o parte din producție în România. Cereria Ronca SRL din Fântânele (Arad), deținută de italianul Luigi Pisetta, produce de 12 ani lumânări decorative, aromate cu parfumuri franțuzești, pentru Gucci, Lamborghini, casa de modă Missoni sau Benetton. Aproape 99% din producția atelierului de la Fântânele este destinată exportului, iar cumpărătorii le vând, la rândul lor, pe piețele externe. Cereria Ronca produce în fiecare lună peste opt tone de lumânări decorative în formă de floare sau semilună, cu sticlă de Murano sau chiar în formă de cap de cerb.
Fructe și legume bio: Pentru români, fructele bio sunt prea scumpe sau prea „mici“ (nefiind stropite, merele spre exemplu nu cresc la fel de mari și „perfecte“ precum cele comercializate în supermarket). Italienii le apreciază însă foarte mult: un kilogram de mere bio românești se vindea anul trecut cu nouă lei. Asta face ca și agricultura ecologică să câștige teren în România: numai în județul Arad există la ora actuală aproape 100 de ferme ecologice, 80% din producția acestora ajungând la export.
Produse alimentare: Exporturile de produse alimentare și animale vii care au luat calea Italiei în primele trei luni din acest an au depășit 47,5 mil. euro. De altfel, în condițiile în care România importă carne de vită pentru consumul intern, 60% din producția internă este exportată în special în Italia, pentru un preț mai bun. Iar Angst România a încheiat anul acesta contracte care îi vor permite extinderea pe piața italiană.
FRANȚA
Puțin peste 7% din totalul exporturilor românești, adică 780,2 mil. euro, au avut ca destinație Franța. La nivelul primilor zece parteneri comerciali la export și respectiv la import, România a înregistrat un deficit comercial în creștere pe relația Franța, de 30,4 mil. euro.
Ce exportăm:
Vin: Rotenberg Merlot Ceptura „Emeritus“ 2008 este singurul vin românesc produs de Cramele Rotenberg și exportat în Franța (care este de altfel și singura țară în care exportă producătorul de vinuri de înaltă clasă). Proprietarul cramei, Mihail Rotenberg, deține 25 de hectare de vie în podgoria Dealu Mare din județul Prahova.
Carne și produse din carne: În primele șase luni ale anului 2011, România a exportat în Franța carne brută în valoare totală de 3,3 mil. euro. Compania Agricola Bacău este unul dintre furnizorii autohtoni de carne de pui și mezeluri ai pieței franceze (în primele cinci luni din 2011, exporturile firmei au reprezentat 22% din cifra de afaceri realizată pe carnea de pasăre).
Semințe de muștar: Francezilor le place muștarul de Dijon, însă la fel de mult le place să importe boabele de muștar din România. Județele Vaslui și Timiș sunt deja renumite pentru aceste culturi – primul dintre ele a exportat anul trecut 10 tone de semințe de muștar din 47,1 tone recoltate de pe cele aproximativ 140 de hectare de teren cultivate cu această plantă. Iar în Timiș, agricultorii din Liebling, Deta sau Gătaia cultivă muștar în special pentru export.
UNGARIA
Cu 637,4 mil. euro obținuți din exportul pe primele trei luni ale acestui an, Ungaria reprezintă o pondere de 5,8% din totalul exporturilor românești pentru această perioadă, potrivit INS. Iar la nivelul primilor 10 parteneri, România a înregistrat un deficit comercial în creștere pe relația Ungaria, de 549,1 mil. euro.
Ce exportăm:
Apă potabilă: Compania româno‑maghiară Aqua Trans Mureșul SA din Arad, înființată anul acesta, va obține un profit minim anual de 800.000 de euro din exportul a 30% din apa potabilă disponibilă acestui județ. Prin transferul de apă în zona Bekes din Ungaria, societatea va avea venituri anuale de aproximativ 2 mil. euro (iar bugetul de stat și Compania de Apă Arad vor beneficia de 35 mil. euro pe toată durata proiectului, de 49 de ani).
Panouri fotovoltaice: Compania Phoenix Energy din Timișoara, deținută de omul de afaceri Eduard Culea, produce panouri fotovoltaice pentru micii consumatori din Ungaria, pe care le exportă în cea mai mare parte.
Rapiță: Anul trecut s‑au recoltat aproximativ 35.000 tone de rapiță în județul Arad, iar toată cantitatea a ajuns la export, în special în Ungaria. Cultura este profitabilă, în condițiile în care, la o producție medie de 3,5 tone, un agricultor obține un venit de 1.750 de euro pentru fiecare hectar cultivat. La acesta se adaugă și subvenția oferită de UE și statul român, în valoare totală de 150 de euro.
Panouri termoizolante: Anul trecut s‑au exportat aproximativ 1,5 mil. metri pătrați de panouri termoizolante produse în România, arată datele Asociației Producătorilor de Panouri și Profile din România (A3PR). Numai compania Ruukki România, parte a grupului finlandez Ratauruukki, exportă peste 40% din producția sa pe piața locală în Ungaria și Bulgaria.
TURCIA
Aflată pe locul cinci în topul partenerilor comerciali, Turcia a avut o pondere de 4,7% din totalul exporturilor României pe primele trei luni ale acestui an, cu o valoare de 1,3 mld. euro. La nivelul primilor zece parteneri comerciali, România a înregistrat un excedent comercial în scădere pe relația Turcia, de 92,5 mil. euro.
Ce exportăm:
Fontă, fier, oțel: Pentru combinatul Arcelor Mittal Galați, principala piață de desfacere este Turcia, spre care se îndreaptă 70% din producție, combinatul de la Galați ocupând astfel locul principal în topul exportatorilor români de fontă, fier și oțel. Și asta în condițiile în care producția de oțel brut a companiei a scăzut anul trecut cu 13% – iar producția de oțel brut a României fost de 3,5 milioane de tone în primele 11 luni ale anului trecut.
Îngrășăminte chimice: Puțin peste 10% din importurile Turciei de îngrășăminte chimice provin din România (potrivit datelor CRPCIS), unul dintre principalii producători români fiind compania Interagro, deținută de omul de afaceri Ioan Niculae. Turcii dețineau până anul trecut combinatul de îngrășăminte chimice Azomureș Târgu Mureș, care a fost însă cumpărat de grupul elvețian Ameropa Holding (acesta ajungând în prezent să controleze 96,43% din acțiuni).
Lemn și mobilă: Prezenți ei înșiși pe piața românească a producătorilor de lemn, la Reghin, e limpede că turcii de la Prolemn, controlat de Kastamonu Entegre, unul dintre cei mai importanți jucători din domeniul prelucrării lemnului din Turcia, produc PAL în principal pentru ei (în proporție de 90%). Un alt producător important de PAL și MDF este Kronospan, de la Sebeș, care livrează anual în Turcia produse în valoare de 35 mil. euro.
GERMANIA
Peste 20% din exporturile României, adică 2,25 mld. euro, au ajuns în primul trimestru din acest an în cea mai importantă economie a Europei. La nivelul primilor zece parteneri comerciali la export și respectiv la import, România a înregistrat un excedent comercial în creștere pe relația Germania, de 31,9 mil. euro, potrivit Centrului Român de Promovare a Comerțului și Investițiilor Străine (CRPCIS).
Ce exportăm:
Mașini și dispozitive, confecții metalice: Pentru că mâna de lucru din România e mai ieftină decât la ei, nemții preferă de multe ori să‑și mute producția și să importe apoi produsele finite. Pentru noi asta înseamnă locuri de muncă asigurate. Un exemplu de acest gen este Durkopp Adler AG din Bielefeld, un oraș german ale cărui economii depind mult de industria textilă, care a deschis în 1998 o unitate de producție pentru mașini de cusut industriale și piese de schimb la Sângeorgiu de Mureș. Astăzi, toată producția SC Durkopp Adler SRL ajunge în depozitul central din Germania și se redistribuie apoi în lume, inclusiv la noi în țară. Tot în Germania ajung și 95% din ușile sau gardurile metalice confecționate la Metalpet. Una peste alta, valoarea exporturilor de mașini, echipamente și construcții metalice care au ajuns anul acesta la nemți este de 1,7 mld. euro, potrivit INS.
Băuturi și țigări în valoare de aproape 20 mil. euro, după cum arată datele INS pentru trimestrul I al acestui an. Compania JTI România, spre exemplu, exportă 35% din producția de țigarete în Germania. Când și‑a început activitatea, prima companie internațională de tutun care a investit în România, JTI, importa țigări din Germania; acum roata s‑a întors, iar nemții au ajuns să inhaleze fum de țigări românești.
Textile: Deși multe IMM‑uri din acest domeniu au dispărut de pe piață în ultimii doi ani, cele aproximativ 10.000 de companii care au mai rămas au produs aproximativ 6,5 mld. euro anul trecut, potrivit datelor FEPAIUS (Federația Patronală a Textilelor, Confecțiilor și Pielăriei). În 2011, circa 85% din această producție a fost exportată, cea mai mare parte în Germania. Iar în primele trei luni din 2012, Germania a importat articole românești de îmbrăcăminte în valoare de 332,6 mil. euro. „Dacă nu‑i vom sprijini pe exportatorii români, riscăm să mai rămânem doar cu câteva multinaționale care vor mai face export din România doar dacă le va mai conveni“, declară Maria Grapini, președintele FEPAIUS.
Cătină, miere, fructe de pădure:. Horticultorul Alexandru Vulpe, directorul companiei Primagra Arad, a obținut anul trecut un profit de 10.000 de euro pentru fiecare din cele 15 hectare de pământ cultivate cu cătină. Fructele ajung în mare parte la un producător german de sucuri naturale. Exporturile românești de produse bio au depășit 200 mil. euro în 2011, dublu față de anul anterior.
