Totuşi, potrivit ultimelor date ale agenţiei Alpha Research, prezenţa a fost de 21,8%, ceea ce înseamnă că parlamentul va fi obligat să abordeze subiectul şi să ia o decizie. Datele numărării paralele arată că 61% dintre votanţi au răspuns ”DA” la întrebarea „Sunteţi de acord ca Bulgaria să-şi dezvolte industria nucleară prin construirea unei noi centrale nucleare?”, iar restul de 39% au preferat răspunsul ”NU”.
Indiferent dacă au făcut campanie „PRO” sau „CONTRA”, politicienii de diferite culori politice susţin că rezultatul este o victorie pentru ei. Susţinătorii proiectului pentru o centrală nucleară la Belene se bucură de faptul că majoritatea dintre voturi au fost „DA”, iar oponenţii susţin că rezultatul de 60% din 20% de alegători înseamnă că doar 13% din populaţie susţine construirea acestei centrale.
Vicepremierul Simeon Diankov a declarat că referendumul iniţiat de opoziţia socialistă a eşuat. El l-a îndemnat pe liderul Partidului Socialist Bulgar, Serghei Stanişev, să-şi prezinte demisia, asumându-şi responsabilitatea pentru cele între 10 şi 13 milioane de euro din bugetul de stat cheltuite în opinia sa degeaba, pentru organizarea referendumului.
Stanişev a răspuns că rezultatul este o victorie pentru democraţia directă şi o înfrângere personală a premierului Boiko Borisov care îndemna electoratul să voteze „NU”. Preşedinte al Partidului Socialiştilor Europeni, Stanişev a mai spus că dacă socialiştii bulgari ar obţine o victorie la alegerile legislative din luna iulie, va relua proiectul privind centrala nucleară de la Belene.
La rândul său, Borisov l-a ironizat pe Stanişev şi i-a mulţumit că a iniţiat acest referendum care a dovedit că nu este nevoie de centrala de la Belene. Primul ministru a menţionat că, dacă subiectul ar fi supus votul parlamentului, partidul GERB, de guvernământ, va vota tot „NU”. În opinia lui Borisov, în loc de o centrală nouă la Belene va trebui construit încă un reactor la centrala existentă de la Kozlodui.
Liderul partidului naţionalist Ataka, Volen Siderov, un susţinător consacrat al noii centrale nucleare a anunţat şi el că se consideră învingător, în timp ce Martin Dimitrov, reprezentant al formaţiunii de centru dreaptă „Unitate”, a apreciat că faptul că 80% din bulgarii cu drept de vot nu au participat la scrutin înseamnă că proiectul Belene a fost respins de populaţie.
Potrivit analiştilor politici, miza principală a scrutinului de duminică nu este soarta proiectului, ci mobilizarea electoratului în perspectiva campaniei electorale pentru alegerile parlamentare din luna iulie. Socialiştii profită de faptul că majoritatea populaţiei Bulgariei sprijină industria nucleară pentru a iniţia un scrutin pe acest subiect prin care să atragă mai multe simpatii în anul electoral. Subiectul este sensibil în Bulgaria pentru că în perioada 2002-2006 ţara a fost obligată să-şi închidă patru din cele şase reactoare ale centralei de la Kozlodui la insistenţa Uniunii Europene. Acum, majoritatea bulgarilor sunt convinşi că această decizie nu a fost corectă şi că reactoarele de la Kozlodui nu prezentau niciun risc sporit.
Proiectul Belene există de aproape 32 de ani, iar potrivit datelor oficiale Bulgaria a ‘îngropat’ acolo cel puţin 1,5 miliarde de euro. Totul a început la 20 martie 1981, când guvernul bulgar a luat decizia de începere a construcţiei la Belene. Oraşul de la Dunăre a fost ales în concurenţă cu alte 7, în ciuda dubiilor legate de riscul seismic din zonă, care până la urmă s-a dovedit că au subminat proiectul. Prima dată s-a turnat beton în anul 1987, iar după trei ani lucrările de construcţie au fost finalizate în proporţie de 40%, 80% din echipamente fiind livrate. În anul 1990 activiştii ecologişti au organizat proteste împotriva proiectului, iar în anul 1991 guvernul a fost nevoit să renunţe la el. Cu toate acestea, un an mai târziu primul reactor deja realizat a venit la Belene, unde a stat circa 15 ani până când ruşii au căzut de acord să-l ia înapoi pentru a-l instala la o centrală în Rusia.
Ideea de reluare a proiectului a fost lansată de guvernul premierului Simeon Saxa Coburg-Gotha în anul 2002, când Bulgaria a fost obligată să închidă două dintre reactoarele centralei de la Kozlodui. Decizia iniţială a fost să fie instalat reactorul produs la începutul anilor ’90 şi se considera atunci că investiţia se va ridica la doar 1,2 miliarde de dolari, care se vor adăuga celor 1,8 miliarde de dolari investite deja în proiect în anii ’80 şi ’90. Până la urmă s-a dovedit că tehnologia din anii ’90 este deja depăşită pentru standardele europene şi s-a decis ca la Belene să fie amplasate două reactoare noi de 1.000 MW produse de compania rusă Atomstroyexport.
Planurile iniţiale prevedeau ca statul bulgar, prin Compania Naţională de Electricitate NEK, să deţină 51% în viitoarea centrală. Restul de 49% urma să fie vândut companiei germane RWE. Realizarea proiectului a ajuns însă în impas după ce în octombrie 2009 grupul RWE s-a retras din proiect. Semnarea unui acord final cu privire la construcţia centralei de la Belene a fost amânată de mai multe ori în ultimii ani, principalul punct de dispută între cele două părţi fiind preţul, precum şi lipsa de interes din partea unor investitori din vestul Europei. În timp ce Rusia susţinea că preţul de cost al noii centrale nucleare nu poate fi mai mic de 6,3 miliarde de euro, Bulgaria cerea un preţ de maximum 5 miliarde de euro.
În martie 2012, premierul bulgar Boiko Borisov a anunţat că Sofia renunţă definitiv la proiect. Borisov a evocat preţul drept motiv principal pentru oprirea proiectului. În opinia lui, centrala nucleară de la Belene ar fi costat în jur de 10 miliarde de euro, ceea ce Bulgaria nu-şi poate permite. Totodată, el a venit cu ideea ca noul reactor care a fost produs pentru centrala de la Belene să fie instalat la Kozlodui. Acesta va fi cel de-al şaptelea reactor al centralei de la Kozlodui. În prezent însă, doar două din primele şase reactoare ale centralei mai funcţionează, după ce patru au fost oprite în perioada 2002-2007 la cererea Uniunii Europene, care le-a considerat nesigure.
