Tradiții și superstiții de Sfinții Constantin și Elena. Ce nu se face pe 21 mai. Sfinții Constantin și Elena sunt sărbătoriți anual la data de 21 mai.
Această zi nu este doar una de mare sărbătoare și un prilej pentru cei care poartă numele acestor sfinți. Este totodată și o zi încărcată de numeroase tradiții, dar și obiceiuri.
Pentru cei ce nu știu, în tradiţia populară se vorbeşte despre împăraţii Constantin şi Elena ca despre părinţii Sfintei Cruci.
De asemenea, un alt lucru important de știut e faptul că în calendarele populare, această zi era cunoscută mai degrabă sub numele de „Constantin Graur” sau „Constantinu Puilor”, pentru că, din această primă zi a verii, păsările din pădure încep să-şi înveţe puii să zboare, după ce li s-a dezlegat glasul la Vlasie (11 februarie), s-au împerecheat şi şi-au construit cuiburile la Dragobete (24 februarie).
Ce tradiții și superstiții sunt legate de Sfinții Constantin și Elena? Oamenii trebuie să ţină sărbătoarea, pentru ca puii din gospodărie să nu fie mâncaţi de ulii.
În același timp, se spune că ne putem da seama cum va fi vara aceasta, în funcție de ce se întâmplă în ziua de 21 mai. Astfel mulţi agricultori nu lucrează, pentru a evita pagubele aduse holdelor de păsările cerului.
Tradiții și superstiții de Sfinții Constantin și Elena. Ce nu se face pe 21 mai
În unele regiuni ale ţării este ultima zi în care se mai poate semăna porumb, ovăz şi mei, deoarece, în popor, se vorbeste ca tot ce se seamana dupa aceasta zi se va usca;
Ce alte superstiții mai sunt urmate de Sfinții Constantin și Elena? Podgorenii respectă ziua de Constantin Graur în ideea că, dacă vor munci, graurii le vor distruge strugurii.
În același timp, Ziua Sfinților Constantin şi Elena este și ziua în care păstorii hotărăsc cine le va fi baci, unde vor amplasa stânele şi cine le va păzi pe timpul păşunatului.
Ce alte obiceiuri mai sunt respectate de Sfinții Constantin și Elena? Se spune că pentru a alunga duhurile rele şi necurate, femeile folosesc tămâie şi stropesc cu aghiasmă. Pentru a se apăra de forţe malefice, ţăranii aprind un foc mare şi stau în jurul lui, iar prin acest foc obişnuiesc să treacă şi oile, pentru a fi ferite de rele pe timpul cât vor sta la stână.
Amintim că numele Constantin este de origine latină şi vine de la constans, constantis („constant”, „ferm”). De cealaltă parte, numele Elena reprezintă stravechiul nume Helene care înseamnă gr. helane („torţă”, „făclie”, dar şi „foc sacru”).
