Deputaţii au dat, pe 22 iunie, vot final favorabil pentru Codul de procedură civilă şi cel de procedură penală, Camera Deputaţilor fiind în această speţă for decizional.
Beneficiind de susţinerea tuturor grupurilor parlamentare, proiectul Codului de Procedură Civilă a fost votat cu 213 voturi „pentru” şi o abţinere. Secretarul de stat în Ministerul Justiţiei Rodica Constantinovici a apreciat că proiectul Codului asigură accesul justiţiabililor la mijloace şi forme procedurale mai simple, dar şi premisele pentru soluţionarea corectă a cauzelor.
De asemenea, sunt eliminate şi cauzele care au condus la condamnări ale statului român la Curtea Europeană a Drepturilor Omului. Preşedintele Comisiei juridice şi coordonatorul subcomisiei parlamentare care s-a ocupat de Codul de Procedură Civilă, deputatul Daniel Buda, a salutat faptul că parlamentarii subcomisiei au renunţat la „patimile politice” pentru scopul comun de reformare a dreptului civil românesc.
Codul de procedură penală a fost adoptat cu 212 voturi „pentru”, unul „împotrivă” şi trei abţineri. Plenul a fost de acord de altfel cu şapte amendamente formulate de Marton Arpad. Unul dintre amendamentele admise prevede că avocatul poate studia actele de la dosarul clientului şi are dreptul de a nota date sau informaţii din dosar, precum şi de a obţine fotocopii pe cheltuiala clientului.
Un alt amendament viza scoaterea din articolul care se referea la prima ascultare a unui inculpat întrebările legate de naţionalitatea acestuia. Al treilea amendament se referă la jurământul sau declaraţia solemnă a unui inculpat, Marton Arpad propunând ca acest gen de declaraţii să fie făcute doar în faţa judecătorului, nu şi în faţa organului de urmărire penală, aşa cum se stabilise în Comisie.
Alte amendamente susţinute de Marton Arpad vizau extinderea drepturilor judecătorului de drepturi şi libertăţi. „În orice moment în care unul din drepturi este restrâns sau se folosesc elemente specifice de urmărire penală trebuie să fie cerut, de cel care coordonează urmărirea, acordul judecătorului de drepturi şi libertăţi”, a subliniat deputatul. Astfel, amendamentele sale, admise de plen, au instituit obligaţia ca un judecător să aprobe identificarea abonaţilor la diverse servicii care sunt suspectaţi de pregătirea sau comiterea unei infracţiuni şi aprobarea aceluiaşi judecător pentru ca o persoană să predea anumite obiecte sau înscrisuri care pot constitui dovezi. De asemenea, Marton Arpad susţine că judecătorul de drepturi şi libertăţi trebuie să-şi dea acordul şi pentru efectuarea de expertize ADN. Citeşte articolul
