„În condiţiile în care avem o ordonanţă de urgenţă în vigoare ce transpune prevederile comunitare în materie şi care are un conţinut mult mai cuprinzător decât cel al prezentei legi, apreciem necesară reexaminarea actului normativ aflat la promulgare în vederea reformulării sale astfel încât să rezulte fără echivoc respectarea directivelor europene, având în vedere totodată necesitatea existenţei unei legislaţii predictibile care să conducă la aplicarea sa unitară şi corectă. Totodată, se impune evitarea paralelismelor întrucât legislaţia naţională în materie permite realizarea tuturor tipurilor de aranjamente de tip parteneriat public-privat”, potrivit cererii de reexaminare înaintată Parlamentului de şeful statului.
Potrivit cererii de reexaminare, legea trimisă de Parlament spre promulgare vizează reglementarea modului de realizare a unui proiect de parteneriat public-privat care are ca obiectiv public proiectarea, finanţarea, construcţia, reabilitarea, modernizarea, operarea, întreţinerea, dezvoltarea şi transferul unui bun sau serviciu public, după caz.
De asemenea, se arată în cererea de reexaminare, prin O.U.G. nr. 34/2006 privind atribuirea contractelor de achiziţie publică, a contractelor de concesiune de lucrări publice şi a contractelor de concesiune de servicii s-a avut în vedere crearea unui cadru normativ unitar în materie, fiind, totodată, transpuse în dreptul intern directiva Comisiei Europene privind coordonarea procedurilor de achiziţie aplicate de entităţile care operează în sectoarele apă, energie, transport şi servicii poştale şi cea privind coordonarea procedurilor de atribuire a contractelor de achiziţii publice de lucrări, de bunuri şi de servicii.
„În cazul contractelor ce intră sub incidenţa celor două directive, procedura de selectare a partenerului privat trebuie să fie cea reglementată de acestea, pentru fiecare tip de contract în parte, astfel cum a fost transpusă prin OUG nr. 34/2006. Din prevederile legii trimise spre promulgare, nu rezultă într-un mod clar dacă procedura derogatorie de la OUG nr. 34/2006, reglementată de prezentul act normativ, pentru selectarea unui partener privat, în vederea unei cooperări de tip parteneriat public-privat, este utilizată numai în situaţiile care nu intră sub incidenţa directivelor amintite”, se arată în motivarea cererii de reexaminare. „În consecinţă, domeniul de aplicare al procedurii derogatorii de la OUG nr. 34/2006, astfel cum este prevăzut în forma actuală a legii trimisă spre promulgare (art. 9, 10, 11, 12 şi 44) este incompatibil cu dreptul comunitar în materie, în măsura în care prezenta lege nu prevede clar şi neechivoc cazurile când se aplică această lege”, potrivit aceleiaşi surse.
De asemenea, Băsescu susţine că publicarea în sistemul Electronic de Achiziţii Publice (SEAP) a anunţului de intenţie a unui parteneriat public-privat, potrivit articolului 24 din Legea parteneriatului public-privat, poate crea confuzie pe piaţă, ca urmare a neoperării distincţiei dintre regimul juridic general prevăzut de OUG. nr. 34/2006 şi cel derogatoriu, prevăzut de prezenta lege. Totodată, acest sistem este destinat exclusiv asigurării publicităţii procedurilor de atribuire reglementate de o directivă a Comisiei Europene şi transpusă prin O.U.G. nr. 34/2006, „iar utilizarea sa în alte scopuri poate constitui o măsură de natură a contraveni dreptului comunitar”. În acest sens, ar fi util ca transparenţa procedurii prevăzută de lege să fie asigurată folosind o altă modalitate decât publicarea în SEAP.
O altă critică adusă Legii înaintate spre promulgare se referă la posibilitatea ca orice investitor ofertant să conteste deicitia privind desemnarea partenerului privat de către partenerul public şi orice alte decizii luate de acesta pe perioada derulării procedurii de atribuire, în instanţă, însă numai cu depunerea unei garanţii de 2% din valoarea estimată,măsură care îngrădeşte dreptul de acces la căile de atac în instanţă.
În ceea ce priveşte înlocuirea licitaţiei cu un proces de selecţie şi negociere face ca, în esenţă, procedura concurenţială să fie exclusă, iar transparenţa să fie pusă la îndoială deoarece legea „conferă o largă putere discreţionară partenerului public atât cu privire la criteriile de selecţie aplicabile, cât şi cu privire la aprecierea negocierilor”, se mai arată în cererea de reexaminare. „Actul normativ în ansamblul său se distanţează de un mecanism de acordare a contractelor transparent şi accesibil tuturor, încălcând astfel principiul nediscriminării. Considerăm necesară o transparenţă totală a procedurilor astfel încât să se asigure o concurenţă reală prin care să se creeze condiţii economice avantajoase pentru public”, potrivit aceleiaşi surse.
Camera Deputaţilor, în calitate de for decizional, a adoptat pe 28 iunie Legea parteneriatului public-privat cu 261 de voturi favorabile, unul împotrivă şi două abţineri, proiectul fiind susţinut de toate grupurile parlamentare.
Plenul Senatului a aprobat, pe 5 mai, o propunere legislativă privind parteneriatul dintre sectoarele public şi privat, susţinută de toate grupurile parlamentare, ce reglementează parteneriatele în toate domeniile, atât la nivel central cât şi la nivel local. Propunerea legislativă a fost adoptată cu 76 de voturi „pentru” şi fără voturi împotrivă sau abţineri.
Noţiunea de parteneriat public-privat a fost eliminată din legislaţia românească prin OUG 34/2006, fiind înlocuită cu alte două noţiuni, de concesiune de lucrări publice şi concesiune de servicii. Potrivit expunerii de motive a proiectului legislativ, această ordonanţă nu a condus la rezultatele scontate privind dezvoltarea de proiecte majore bazate pe parteneriate public-privat. Acest proiect, susţinut de toate grupurile parlamentare, îşi doreşte să stabilească un cadru concret şi transparent pentru derularea proiectelor în parteneriat public-privat. Potrivit iniţiatorilor, propunerea rezolvă problema atragerii de investiţii, punând la dispoziţia autorităţilor, atât celor centrale, cât şi locale, un mecanism pentru atragerea investiţiilor, reglementând de asemenea legislaţia românească cu cea comunitară.
Propunerea a fost iniţiată de mai mulţi deputaţi şi senatori PDL, PSD, PNL şi UDMR.
