Ministerul de Finanţe a publicat un proiect de ordonanţă de urgență” în scopul creării cadrului legal care să permită punerea efectivă în aplicare a schemei de ajutor de stat, prin delimitarea clară a responsabilităţilor pentru fiecare entitate implicată în gestionarea acestei scheme”. Cele două entități sunt Autoritatea Rutieră Română și Ministerul de Finanțe. Cu toate acestea, până acum, ministrul finanțelor a spus, de câte ori a avut ocazia, că a oferit această facilitate companiilor de transport.
“Guvernul a aprobat ordonanța de urgență pentru restituirea celor 4 eurocenți pe litrul de carburant, imediat după introducerea supraacizei, dar, cum se spune, dracul se află în detalii. Au trecut trei luni până când au publicat normele de aplicare a procedurii care, până acum, nu a fost funcțională”, declară Radu Dinescu, secretarul general al Uniunii Transportatorilor Rutieri din România (UNTRR). Potrivit acestuia, o foarte mare parte a consumului de carburanți s-a mutat în alte state. Operatorii de transport se orientează tot mai mult spre achiziționarea de autovehicule cu rezervoare de peste 1.000 de litri pentru a nu fi nevoiți să mai alimenteze în țară. La rândul lor, firmele din județele aflate în apropierea granițelor fac plinul în Ungaria sau în Bulgaria, iar tir-urile care traversează România nu mai opresc pentru alimentare.
Situația este rezultatul majorării bruște a prețului carburanților din cauza taxelor, la începutul acestui an, dar și a comportamentului statului care caută tertipuri pentru a nu returna 4 din cei 7 eurocenți pe litru, așa cum s-a angajat.
“Ministerul de Finanțe a mai făcut și un proiect de hotărâre (pe care nu l-a publicat pe site n.r.) prin care modifică termenul de răspuns la cererile de restituire de la 2 luni la 60 de zile lucrătoare, adică vreo 3 luni. Sunt astfel de detalii care împiedică recuperarea efectivă a banilor”, arată Radu Dinescu. Din datele cunoscute de UNTRR, doar 10 operatori de transport au depus dosare pentru rambursare. În primul rând, pentru că “este nevoie de un camion de hârtii, iar apoi există o prevedere parșivă care arată că cererea trebuie să fie acoperită 100% de CMR (scrisoare de trăsură n.r.), or nicio firmă nu are cum să îndeplinească această cerință. Un control poate duce la dosar penal în acest caz. Prin urmare, multe firme renunță să mai depună dosare”, explică Dinescu.
La solicitarea Capital, Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF) a comunicat că nu există o situație centralizată cu acești agenți economici și ne-a recomandat să ne adresăm fiecare direcții regionale în parte pentru a afla cte cereri de rambursare s-au depus și care este cuantumul sumei cerute pentru rambursare.
