„Este posibil să se înfiinţeze, este posibil să nu se înfiinţeze. Scenariul optimist este să fie un sistem energetic funcţional, în nişte limite tehnice bune, la nişte preţuri şi tarife suporatbile de către populaţie şi economie, suficient pentru Romînia şi care să-i asigure siguranţa şi securitatea naţională. Restul sunt poveşti. Companiile au şi ele un rol dar nu este nici esenţial nici cel mai important”, a spus Tudor Şerban.
Totodată, în ceea ce priveşte proiectul unităţilor 3 şi 4 ale centralei de la Cernavodă, Şerban a precizat că este posibilă o întârziere a contruirii reactoarelor, pentru că partea pregătitoare totdeauna durează mai mult decât estimezi, întrucât aici intervin în principal banii.
„Sunt după aceea nişte termene foarte exacte de realizare a echipamentelor respective, care în orice loc din lume mai devreme de 35-40 de luni nu se pot realiza. E vorba de echipamente importante”, a afirmat Tudor Şerban.
Oficialul din Ministerul Economiei a subliniat că, pentru statul român, este important să dezvolte aceste două unităţi nucleare, dar că pachetul de acţiuni cu care Nuclearelectrica se va implica în proiect „este mai puţin important, pentru că este o afacere pentru ţară”.
Tudor Şerban mai afirmă că există şi posibilitatea de a atrage noi investitori în proiect. Potrivit acestuia, companii din Coreea, China, Rusia şi America au manifestat interes pentru construcţia celor două reactoare nucleare de la Cernavodă.
„Tot ce a venit din China au fost companii foarte mari, primele locuri din China. Au fost pe hidro, au venit şi pe noxe pe captare, pe mediu, au venit pe modernizare şi retehnologizare de grupuri de centrale de cărbune. Din China mai puţin pe centrală nucleară, din Coreea de Sud sigur”, a adăugat Şerban.
Acesta a mai spus că, în general, cu toate aceste companii a discutat legat de asocierea în diverse proiecte, şi mai puţin despre preluarea de pachete la companii din cadrul Ministerului Economiei.
„Pentru România, cea mai avantajoasă ofertă e aceea care vine în acest moment. Noi avem acum probleme cu venitul. Cea mai bună ofertă este cea care vine şi după aceea trebuie să faci o analiză a ofertelor. Deocamdată noi suntem mulţumiţi că în sectorul energetic avem încă oferte”, a încheiat Şerban.
Termenul iniţial de punere în funcţiune al celor două mari companii energetice fusese anunţat de autorităţi pentru 1 iulie 2010, iar ulterior a fost amânat pentru 1 ianuarie 2011.
Electra SA ar urma să fie formată din complexurile energetice Turceni, Rovinari şi Craiova, Nuclearelectrica, SH Râmnicu Vâlcea, SH Sibiu, SH Târgu Jiu, sucursale (fără personalitate juridică) din structura Hidroelectrica, filiala Hidroserv Râmnicu Vâlcea, din structura Hidroelectrica, Societatea Naţională a Lignitului Oltenia (SNLO).
Hidroenergetica va fi alcătuită din Electrocentrale Deva, Electrocentrale Bucureşti, sucursale din structura Termoelectrica (S.E. Paroşeni şi Termoserv Paroşeni), sucursale din structura Hidroelectrica (SH Bistriţa, SH Buzău, SH Cluj, SH Curtea de Argeş, SH Haţeg, SH Porţile de Fier, SH Oradea, SH Sebeş şi SH Slatina), filiale ale Hidroelectrica (Hidroserv Bistriţa, Hidroserv Slatina, Hidroserv Porţile de Fier, Hidroserv Curtea de Argeş, Hidroserv Sebeş, Hidroserv Haţeg şi Hidroserv Cluj), parte din Compania Naţională a Huilei după restructurare.
