Totuşi, din cauza tulburărilor politice actuale, analiştii consideră că este mai bine să amânăm lansarea emisiunii de euroobligaţiuni. Lansarea unei astfel de emisiuni în plină criză politică ar majora costurile pe care trebuie să le suporte statul român. Practic, criza politică ar putea îndepărta investitorii, iar autorităţile ar trebui să ofere un profit mai mare pe obligaţiuni pentru ca acestea să fie vândute. Criza erodează încrederea investitorilor, iar acest fapt va forţa autorităţile să ofere randamente mai mari pentru obligaţiuni. Astfel, împrumutul prin aceste obligaţiuni ar putea fi mai scump pe fondul crizei politice. Tocmai din aceste motive, există două variante: ori se amână lansarea emisiunii de euroobligaţiuni, ori se stabilizează situaţia politică a ţării.
Această opinie este susţinută şi de Mihai Tănăsescu, reprezentatul României la Fondul Monetar Internaţional (FMI). Tănăsescu a declarat la The Money Channel că turbulenţele politice actuale au impact negativ atât asupra eventualei emisiuni de obligaţiuni, cât şi asupra relaţiei cu Fondul Monetar Internaţional. “Orice turbulenţă politică duce la îngrijorări, poate avea consecinţe asupra percepţiei pe plan internaţional şi asupra FMI-ului. În privinţa emisiunii de eurobonduri, orice turbulenţă duce la costuri suplimentare. Lansarea unei astfel de emisiuni, care ar trebui să aibă loc săptămâna viitoare, nu este indicată într-o astfel de perioadă. O stabilizare a situaţiei politice este de preferat unei lansări în plină criză, pentru că actul de împrumut ar fi mai credibil”, a afirmat Tănăsescu. Acesta a adăugat că deficitul bugetar s-ar putea situa, la finele lunii septembrie, la aproximativ 5,3% din PIB. În plus, el a menţionat că un alt fapt îngrijorător îl reprezintă arieratele, nu neapărat la nivelul Guvernului, ci mai ales al localităţilor şi al instituţiilor autofinanţate.
Stand-by în scandalul politic
Scandalul politic dintre PDL şi PSD a rămas în stand-by deocamdată, deoarece preşedintele Traian Băsescu nu a semnat încă cererea de demitere a ministrului Dan Nica. Băsescu a declarat că aşteaptă ca PDL şi PSD, cele două partide ale coaliţiei, să ajungă la o înţelegere. Ieri, premierul Emil Boc a anunţat că a transmis Preşedinţiei propunerile de revocare a lui Dan Nica (PSD) din funcţiile de vicepremier şi ministru al Administraţiei şi Internelor, respectiv de înlocuire a acestuia cu Vasile Blaga (PDL), actualul ministru al Dezvoltării şi Locuinţei, cu titlu interimar. În plus, Boc a afirmat că a cerut PSD-ului să prezinte o nominalizare pentru funcţia de ministru de Interne.
Totuşi, social-democraţii au refuzat să nominalizeze un nou ministru de Interne şi au afirmat, prin vocea lui Mircea Geoană, că dacă Nica va fi demis, toţi miniştrii PSD îşi vor da demisia. Geoană a declarat că propunerea premierului ca social-democraţii să numească un interimar la Ministerul Administraţiei şi Internelor (MAI) nu schimbă situaţia şi a reiterat faptul că miniştrii PSD demisionează odată cu semnarea revocării lui Dan Nica de la Ministerul de Interne. Ceea ce ar putea duce la căderea Guvernului. Tot ieri, liderul PSD i-a adresat şi o scrisoare preşedintelui Traian Băsescu, cerându-i acestuia să se achite de obligaţiile constituţionale privind funcţionarea instituţiilor şi solicitându-i să oprească criza politică ce poate izbucni din remanierea lui Dan Nica.
În acest timp, preşedintele a avansat două propuneri pentru postul de ministru de Interne, dar fără a face vreo nominalizare. Propunerea lui Băsescu, pe care a şi avansat-o coaliţiei, vizează numirea unui independent sau a unui reprezentant al opoziţiei în fruntea Ministerului de Interne. Reamintim, Boc l-a demis pe ministrul de Interne Dan Nica în urma declaraţiilor acestuia despre fraudarea alegerilor. Nica a declarat că există posibilitatea ca alegerile prezidenţiale să fie fraudate prin utilizarea turismului electoral.
Şansa României: Aşteptările sunt deja mici
Ceea ce ar putea atenua efectele instabilităţii legislative este percepţia că Guvernul actual oricum nu face nimic, iar mai rău nu se poate. Membrii Guvernului Privat, un proiect de consultare a oamenilor de afaceri iniţiat de Business Standard, şi-au exprimat deja dezamăgirea faţă de actuala guvernare şi de presupusele măsuri anticriză.
De asemenea, într-o evaluare a modului în care a fost pus în practică programul de guvernare, realizată de Business Standard, actualul Cabinet a obţinut 4,5 puncte din 10, premierul Boc şi vicepremierul Nica situându-se sub medie, cu 3,5, respectiv 4 puncte. De altfel, nerespectarea programului de guvernare a fost unul dintre reproşurile pe care Emil Boc i le-a adus lui Dan Nica. Notele s-au situat între minimum 2,5 şi maximum 6.
Din analiza Business Standard a reieşit performanţa individuală substandard a aproape fiecărui minister în parte. Care sunt principalele probleme? Obiectivele politice, execuţia bugetară şi percepţia socială. Majoritatea miniştrilor au uitat ce au propus în programul de guvernare. În cele mai bune cazuri, abia au făcut primii paşi timizi. De asemenea, cei mai mulţi n-au dat curs angajamentului făcut de Emil Boc, care spusese că va tăia cu 20% cheltuielile salariale, şi a fost nevoie să primească bani în plus la rectificare pentru cheltuielile cu personalul. În schimb, pe partea de investiţii, unde execuţia bugetară este pe minus faţă de anul trecut, majoritatea ministerelor au fost în situaţia de a da banii alocaţi înapoi. Aceeaşi situaţie se regăseşte şi în cazul finanţărilor europene, unde sumele prevăzute de buget au fost tăiate masiv, după ce autorităţile române nu s-au dovedit capabile să absoarbă fondurile.
Iniţial, programul de guvernare cu care s-a instalat Cabinetul Boc prevedea o creştere economică de 2,5%, un deficit bugetar de 1,7% şi mărirea cu 50% a salariilor profesorilor.
