„Este mai mare ca orice dobândă bancară. Şi dacă am şi garanţii imobiliare, păi orice bancă îmi dă. (Ordonanţa n.r.) nu are conţinut economic, nimeni de bunăvoie nu va cere aşa ceva, că nu îi foloseşte la nimic. Le-am spus, nu înţeleg de ce nu au curajul să aplice mecanismul aplicat peste tot în lume – eu stat te creditez, dar controlul meu este acţiunea (acţiunile la firmă n.r.), care sunt mai mult decât garanţiile imobiliare. Ori o naţionalizez de tot şi o vând văd eu cui, ori ţi le dau înapoi dacă plăteşti datoriile”, a spus Corâci la finalul întrevederii dintre patronate şi membrii Guvernului.
Preşedintele UGIR 1903 a declarat că actul normativ cu privire la amânarea plăţii obligaţiilor fiscale timp de 6 luni nu are niciun fel de conţinut economic. „Dacă o să o analizaţi, o să vedeţi că de fapt statul vrea să crediteze întreprinderile care nu-şi pot plăti datoriile cu dobândă 36% anual, având şi garanţii imobiliare. În asemenea condiţii, orice întreprindere poate să ia de la orice bancă din România un credit. Deci măsura nu are conţinut”, a declarat preşedintele UGIR 1903. El a spus că i-a reproşat premierului că nu s-a sfătuit cu patronatele, însă „nu a rezultat o concluzie clară dacă ordonanţa va rămâne aşa”.
Potrivit unei OUG adoptate la finele lunii iunie, firmele care nu aveau datorii la bugetul de stat la data de 30 septembrie 2008 şi a căror situaţie financiară s-a agravat din cauza crizei economice nu vor fi executate silit şi vor beneficia de amânarea plăţii obligaţiilor fiscale timp de 6 luni, cu condiţia să achite datoriile lunar. Datoriile către stat vor fi penalizate, dar firmele nu vor mai fi executate silit.
Preşedintele Consiliului Naţional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii din România (CNIPMMR), Ovidiu Nicolescu, a declarat că, potrivit unei statistici a Consiliului, după primele patru luni ale anului 23% dintre firme şi-au menţinut activitatea raportat la perioada precedentă, la aproape 5% dintre firme activitatea a luat amploare, în timp ce activitatea a 72% dintre firme a scăzut. Dintre cele 72%, 15% se află în stare falimentară. Preşedintele CNIPMMR a spus că, pentru contracarea efectelor crizei, trebuie aplicată măsura neimpozitării profitului reinvestit. „Ţinând cont de firmele care îşi cresc activitatea – mai puţin de 5% – şi de cele care şi-o menţin, dacă s-ar aplica această măsură ar fi circa 20.000 – 30.000 de firme care ar folosi acest stimulent, ceea ce ar însemna înfiinţarea în economie a 100.000 – 150.000 de locuri de muncă”, a spus el.
Preşedintele CNIPMMR a declarat că a mai propus introducerea în circuitul economic a firmelor care, din cauza dificultăţilor economice, au fost trecute în baza de date cu incidenţe bancare şi nu mai pot primi credite. „Am cerut ca, pentru firmele care au intrat în această categorie în perioada de criză, să nu se aplice această prevedere cel puţin la băncile care sunt de stat - CEC şi Eximbank”. Nicolescu a spus că există mii de firme care au comenzi şi a căror activitate este blocată pentru că nu pot lua bani de la bancă.
O altă măsură propusă se referă la alimentarea fondurilor aflate la dispoziţia Ministerului pentru IMM-uri, Nicolescu argumentând că sumele alocate pentru anumite programe au valori simbolice. El a dat exemplul programului „Start”, care a avut fonduri pentru 100 de întreprinderi, în condiţiile în care au fost depuse peste 1.000 de cereri. Nicolescu a spus că a cerut ca pentru acest program să fie alocată o sumă de 11 milioane euro, care ar ajunge pentru 2.000 de firme.
În ceea ce priveşte programul „Prima Casă”, mai mulţi reprezentanţi ai patronatelor au spus că acesta trebuie concentrat spre construirea de locuinţe noi. „Nu avem interesul să dăm bani care să se ducă la dezvoltatori, în mare parte nici nu sunt autohtoni, ci să stimuleze investiţiile”, a argumentat Nicolescu.
În ceea ce priveşte infrastructura, patronatele au propus aplicarea metodei concesionării şi au declarat că au fost „plăcut surprinşi” că premierul Emil Boc „a marşat” pe această idee. „Posibilităţile de finanţare ale Guvernului, inclusiv cu resurse europene, sunt limitate, iar dacă se merge pe concesionare la sectorul privat putem să construim mii de kilometri în câţiva ani de zile, fără să grevăm bugetul de stat”.
Reprezentanţii organizaţiilor patronale au declarat că i-au cerut premierului să renunţe la impozitul forfetar, dar nu au primit vreo reacţie.
Subiecte precum majorarea salariului minim pe economie sau Programul „Primul Siloz” nu au fost discutate, potrivit reprezetanţilor patronatelor. Aceştia spun că premierul a declarat că se va ocupa de consolidarea Consiliului Economic şi Social (CES), inclusiv prin identificarea unui sediu corespunzător, astfel încât Consiliul să devină un organism viabil. CES este un organism tripartit de dialog între Guvern, sindicate şi patronate.
La discuţiile de luni cu premierul Emil Boc au mai participat preşedintele CONPIROM, Vasile Turcu, preşedintele executiv al Co.NPR, Eugen Burada, preşedintele PNR, Florian Costache, George Păunescu (UGIR, ACPR), Mihai Manoliu (CNPR), Petre Miluţ (UNPR), Laurenţiu Plosceanu (ARACO), Gheorghe Naghiu (PR), Nicolae Badea (CPISC), Octavian Bojan (Concordia) şi Costel Olteanu (UNPCPR).
