Motivele ţin, în principal, de numărul mic al absolvenţilor de facultăţi sau cursuri specializate, de deficienţele din sistemul de învăţământ sau de migraţie, faptul că mulţi dintre ei preferă să lucreze în străinătate, acolo unde salariile sunt mult mai bune decât în România.
“Cred că pe partea de sudori, chiar şi în construcţii, este un deficit de sute, chiar mii de persoane. Spre exemplu, inginerii sudori pot pleca în străinătate pe contracte bune şi salarii care încep de la 2.500 de euro pe lună. Şi dacă se duc în zone care au exploataţii petroliere sau şantiere navale, unde nu se duce toată lumea, în zone precum Nigeria, Kuweit sau Iran, atunci salariile lor pot ajunge şi la 7.000 de euro pe lună”, explică Mădălina Popescu.
Şi în cazul vopsitorilor, deficitul este de ordinul câtorva mii, dar, cu toate acestea, companiile nu fac recrutări şi preferă să găsească înlocuitori – mecanici auto în locul vopsitorilor, care însă nu au calificarea necesară, dar sunt plătiţi mai puţin. Vopsitorii calificaţi, spre exemplu, au salarii peste medie, venitul net lunar fiind de 700-800 de lei şi poate ajunge şi la 1.000 de lei, precizează Popescu. “Cei de la service-urile auto care au nevoie de vopsitori preferă să pună un mecanic auto să facă acest job. Deficitul este mult mai mare, având în vedere că nu există şcoli care să-i formeze, mai sunt doar câteva cursuri. Aceste nevoi se vor concretiza în recrutări cel mai devreme la mijlocul anului următor, când va mai trece spaima managerilor de companii. Până atunci se vor descurca cu ce au”, explică reprezentantul Pluri Consultants. Florin Ochiană, HR operations manager în cadrul firmei de recrutare Lugera&Makler, confirmă că anumite categorii de muncitori calificaţi se găsesc greu pe piaţa locală, unde de multe ori este mai uşor să găseşti candidaţi de top management decât sudori în argon, tâmplari, dulgheri sau motostivuitorişti.
În opinia specialiştilor în recrutare, românii sunt în continuare atraşi de salariile mari din alte state. Potrivit datelor furnizate de firma de consultanţă HR Trenkwalder Sobis, salariile pe care le pot obţine muncitorii calificaţi în afara ţării sunt de la trei până la cinci ori mai mari decât cele pe care le primesc în România. Un sudor câştigă, în medie, pe piaţa locală un salariu lunar de 400 de euro, mult mai puţin decât în ţările din Vest, unde poate lucra pentru un salariu care variază între 1.800 şi 2.200 de euro pe lună.
Inginerii români, cei mai căutaţi în străinătate
Dintre inginerii români, cei mai căutaţi în străinătate sunt cei din domeniul petrolier, cu experienţă în extracţie şi rafinare. Cei care au mulţi ani de experienţă, sunt vorbitori de limbi străine şi lucrează pentru companii din zone precum Qatar, Kazahstan, Nigeria şi Yemen pot avea salarii de până la 15.000 de euro lunar. Nivelul de pregătire a specialiştilor căutaţi de firmele din străinătate începe de la muncitori calificaţi şi se termină la şef de şantier, iar domeniile cele mai solicitate în proiectele de recrutare externă ale companiei sunt legate de ingineria mecanică, electrică şi de cea civilă. Din cauza deficitului de ingineri, companiile de pe piaţa locală colaborează din ce în ce mai mult cu facultăţile de profil, încercând să-i angajeze pe specialişti încă dinainte de a termina şcoala. “Există, într-adevăr, multe companii mari care ajută universitatea cu bani şi echipamente şi care dezvoltă programe de recrutare ce vizează absolvenţi şi studenţi în ani terminali. Cei din foraj şi extracţie sunt cei mai vânaţi afară, iar cei din rafinării, mai mult în ţară”, spune Vlad Ulmanu, rector la Universitatea de Petrol şi Gaze din Ploieşti.
Potrivit acestuia, este greu de estimat deficitul de specialişti, mai ales că nu se ştie exact numărul celor care pleacă să lucreze în străinătate.
