Arheologii au descoperit în două situri paleolitice din sud-vestul Franţei fragmente provenind de la patru unelte făcute din coarne de ren.
Una dintre cele două extremităţi a fost şlefuită cu o piatră abrazivă pentru a-i da o formă ovală, care permitea prelucrarea pieilor de animale – pentru a le face, de exemplu, să devină impermeabile la apă.
Această unealtă este similară alteia de netezire folosită de tăbăcarii actuali pentru a prelucra pielea de animale, deşi este fabricată în prezent din coaste de bovine, precizează cercetătorii de la Institutul Max Planck din Leipzig (Germania), autorii acestui studiu, publicat în Proceedings of the National Academy of Sciences (PNAS).
„Pentru moment, aceste unelte reprezintă cele mai bune indicii care arată că neanderthalienii au inventat o tehnică atribuită până acum omului modern”, a explicat Shannon McPherron, arheolog la departamentul de Antropologie evolutivă de la Institutul Max Planck.
„Întrucât aceste unelte au fost create de neanderthalieni, este posibil ca ei să fi transmis tehnica oamenilor moderni veniţi din Africa în Europa, înzestraţi doar cu unelte ascuţite făcute din os, şi ca aceştia din urmă să fi început astfel să facă acele unelte”, a subliniat Marie Soressi, profesor la catedra de Arheologie la Universitatea Leiden din Olanda şi cercetătoare la Institutul Max Planck.
„Este primul indiciu posibil referitor la transmiterea unei tehnici de fabricare de la omul de Neanderthal la omul modern”, a adăugat ea.
Cele două situri în care au fost descoperite uneltele, la Abri Peyrony şi Pech-de-l’Azé din Périgord, datează din urmă cu cel puţin 50.000 de ani şi au fost ocupate doar de neanderthalieni.
Oamenii moderni au ajuns în Europa de Vest în urmă cu 40.000 de ani, după ce au plecat din Africa cu 20.000 de ani mai devreme, ajungând mai întâi în Orientul Apropiat, înainte de a cuceri continentul european.
Niciun instrument de tăbăcărie nu a fost descoperit în siturile din Orientul Apropiat.
Această descoperire va alimenta probabil dezbaterile despre neanderthalieni, în condiţiile în care motivele din spatele dispariţiei lor, în urmă cu circa 40.000 de ani, rămân în continuare obscure, şi va întări ipoteza potrivit căreia neanderthalienii aveau capacităţi tehnice şi culturale proprii similare celor ale oamenilor moderni.
Mulţi antropologi susţin însă că omul de Neanderthal a dobândit un savoir-faire mai sofisticat abia după ce a intrat în contact cu omul modern.
Potrivit cercetătoarei Marie Soressi, până în prezent pot fi atribuite doar două contribuţii aduse de omul modern comunităţilor de neanderthalieni: podoabele din perle şi armele realizate din bucăţi mici de silex ataşate pe un cadru din lemn.
