„Examinăm toate cererile şi documentele cu atenţie, pentru a vedea dacă solicitanţii sunt într-adevăr etnici bulgari. Spre deosebire de România, care le oferă cetăţenie tuturor celor care s-au aflat pe teritoriul statului român din perioada 1941-1944”, a explicat Dimitrov. El a adăugat că Sofia este foarte atentă, deoarece nu vrea să provoace probleme în UE.
„Am respins mediatorii prin lege şi am semnat un articol foarte important stabilind un termen limită de un an pentru fiecare cerere în vederea procesării”, a declarat Bojidar Dimitrov, ministrul fără portofoliu responsabil cu cetăţenii bulgari din străinătate.
„Bulgaria nu poate urma exemplul Ungariei, deşi ne-am dori acest lucru. Ungaria intenţionează să acorde cetăţenie pentru 2.590.000 de etnici maghiari din Slovacia, România şi Serbia aproape concomitent, după 1 ianuarie 2011. Cea mai mare parte a etnicilor maghiari – aproximativ 2.300.000, au deja cetăţenie europeană, deoarece Slovacia şi România sunt state membre UE, în timp ce numărul sârbilor nu depăşeşte 300.000”, a precizat Bojidar Dimitrov.
El a adăugat că acordarea cetăţeniei este un act simbolic. „Noi nu ni-l putem permite, din moment ce minorităţile etnice, cu excepţia celor din Grecia şi România, trăiesc în ţări terţe – Ucraina, Republica Moldova, Serbia, Albania, Kosovo, Macedonia, Turcia”, a explicat oficialul bulgar.
Aceste declaraţii intervin după ce AP a scris săptămâna trecută că trei state membre UE – România, Bulgaria şi Ungaria – acordă uşor cetăţenie, ceea ce ar putea extinde indirect graniţele blocului european, în care ar putea intra cinci milioane de persoane, majoritatea din ţările sărace.
