Între acestea, cele 50 de state din ISAF – Forţa internaţională de asistenţă şi securitate în Afghanistan, Rusia, ţările din Asia centrală, Japonia, Naţiunile Unite, Banca Mondială şi Uniunea Europeană. Va fi reprezentat şi Pakistanul, cu care Statele Unite au de ceva vreme o relaţie extrem de tensionată, dar nu şi Israelul, respins de Turcia… Trei vor fi marile teme ale summitului: Afganistanul, dezvoltarea capacităţilor de securitate în vreme de criză şi austeritate şi consolidarea parteneriatelor pe plan global. Ştim, Nato se pregăteşte să cedeze armatei şi poliţiei afgane responsabilităţile de securitate pentru jumătate din populaţia ţării urmând ca până la sfârşitul lui 2014 controlul să fie deplin.
În consecinţă, summitul de la Chicago trebuie să decidă în ce manieră afganii vor fi sprijiniţi şi după acea dată astfel încât sacrficiile umane şi financiare de până acum să nu fi fost zadarnice. Asta înseamnă, potrivit lui Anders Fogh Rasmussen, că ţările membre şi partenere ale NATO, vor plăti fiecare pentru finanţarea forţelor de securitate afgane. Administraţia Obama insistă pentru validarea unui plan pe termen lung de asistenţă militară, politică şi financiară pentru Afganistan pentru a evita o dezagregare a înţelegerii dintre parteneri atunci când, anul viitor, se va trece de la starea de război la cea de susţinere a forţelor locale. La acest capitol, proaspăt unsul preşedinte francez, Francois Hollande, prezent în premieră la o astfel de reuniune, va avea o misiune extrem de dificlă.
A promis în campanie că-i va aduce acasă anul acesta pe toţi cei 3.400 de militari francezi prezenţi în Afganistan. Partenerii Franţei, iritaţi de această anunţată retragere anticipată, aşteaptă de la Hollande o schimbare de poziţie. Secretarul general al Nato a vrut ca şi Rusia să participe la discuţiile despre Afganistan, deşi la Chicago nu este prevăzut un summit Rusia-NATO. Pentru că Moscova a permis unor transporturi NATO să tranziteze teritoriul Federaţiei din şi spre Afganistan, susţinerea sa este crucială pentru eforturile coaliţiei în lupta împotriva talibanilor. Tocmai din acest motiv, Rusia cere reprezentare permanentă la reuniunile Alianţei, dar NATO preferă invitaţiile punctuale. În replică, Moscova trimite la Chicago un diplomat de rang înalt, scrie presa rusă. Nu va merge deci, premierul Dmitri Medvedev, care va fi însă prezent la summitul G8 de la Camp David, organizat înaintea reuniunii NATO.
Cu atât mai puţin preşedintele Vladimir Putin care a transmis motivaţii destul de facile, notează analiştii, pentru absenţa sa de la G8 şi summitul NATO. Chestiunea scutului anti-rachetă rămâne un măr al discordiei între Alianţă şi SUA, pe de o parte şi Rusia, pe de alta. Bineînţeles, se va vorbi, la Chicago, şi despre acest subiect. Liderii din NATO trebuie să ia decizii care să facă Alianţa capabilă să înfrunte sfidările secolului al 21-lea la adresa securităţii; va fi adoptată astfel apărarea inteligentă ca nouă abordare pentru dezvoltarea capacităţilor NATO în următoarele decenii.
