Dintre toate categoriile de angajaţi, tinerii sunt cei mai afectaţi de actualul context economic: au fost primii concediaţi de angajatori, care au preferat să păstreze oamenii cu experienţă, şi îşi găsesc tot mai greu un loc de muncă, în condiţiile în care şomajul creşte, sunt de părere consultanţii în resurse umane. Datele INS arată că dintre absolvenţii de învăţământ superior, 60,9% aveau un loc de muncă, în timp ce doar 35% dintre tinerii cu studii medii erau angajaţi. Cel mai redus nivel de ocupare se înregistrează în cazul persoanelor cu nivel scăzut de instruire, de 14,6%. În urma chestionării a 5,9 milioane de tineri, mai mult de jumătate (58,8%) locuiau în mediul urban, 52,2% aveau între 25 şi 34 de ani, iar 50,2% erau femei.
De la începutul anului, rata şomajului în rândul tinerilor, în special a absolvenţilor, a crescut, numărul persoanelor fără un job, cu vârsta până în 30 de ani, ajungând la 160.000 în septembrie, a declarat recent secretarul de stat din Ministerul Muncii Mariana Nedelcu. Potrivit acesteia, din totalul de 653.000 de şomeri înregistraţi la Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă, aproape 17% sunt tineri, provenind în special din mediul rural.
În Uniunea Europeană, numărul tinerilor fără loc de muncă era, în iunie, de cinci milioane de persoane, potrivit Eurostat.
Potrivit datelor INS, aproape 3,2 milioane de persoane (82% din totalul tinerilor care au ieşit din sistemul naţional de educaţie) au avut cel puţin un loc de muncă semnificativ până la data desfăşurării anchetei. Dintre aceştia, 54,9% erau bărbaţi şi 56,8% domiciliau în mediul urban.
Peste 70% dintre absolvenţi şi-au căutat activ un job
La primul loc de muncă, majoritatea tinerilor au fost salariaţi (75,6%) şi au lucrat cu program complet de lucru (92,1%). În cea mai mare parte a perioadei de tranziţie, între părăsirea şcolii şi începerea activităţii la primul loc de muncă semnificativ, 74,1% au căutat un loc de muncă utilizând metode active. Contactarea directă a patronilor sau a factorilor responsabili cu angajarea (37,9%) şi apelul la familie, rude şi prieteni (37,5%) au fost principalele metode de căutare folosite de către tineri pentru găsirea primului loc de muncă semnificativ. De la începutul crizei, tinerii au devenit mai preocupaţi de siguranţa jobului şi de loialitatea faţă de angajator. Un studiu realizat anul acesta de producătorul de componente auto Continental arată că un loc de muncă singur şi pe termen lung reprezintă prima opţiune pentru majoritatea studenţilor, care, în ciuda contextului economic actual, rămân optimişti cu privire la şansele de a-şi dezvolta o carieră. Cu toate acestea, spun consultanţii în resurse umane, mulţi tineri nu s-au adaptat încă la condiţiile actuale de pe piaţa muncii şi la ofertele existente, mai ales în ceea ce priveşte aşteptările salariale, care continuă să fie nerealiste. Absolvenţii facultăţilor cu profil economic se aşteaptă să primească de la început 800 de euro pe lună, iar un proaspăt absolvent de Politehnică din România cere la angajare un salariu lunar de 1.000 de euro, potrivit unui studiu realizat de Trendence Institute. “Un proaspăt absolvent de facultate, fără niciun fel de experienţă, indiferent de profil, nu poate primi la angajare un salariu mai mare de 500 de euro. Faptul că aceştia cer, nu înseamnă că şi primesc astfel de salarii. Nici nu au cum, în condiţiile în care pe piaţa locală un contabil cu experienţă are un salariu cu puţin peste 1.000 de euro”, spune Daniela Necefor, managing partner al firmei de recrutare Total Business Solutions. Cercetarea “Accesul tinerilor pe piaţa forţei de muncă” a fost realizată de INS în trimestrul al doilea din 2009 ca modul ad-hoc ataşat cercetării statistice asupra forţei de muncă în gospodării – AMIGO.
Statistică
> 37,9% dintre tineri au contactat direct patronii pentru angajare
>37,5% dintre tineri au apelat la familie şi rude pentru angajare
> 17% din totalul şomerilor erau tineri până în 30 de ani, în septembrie
