În topul metodelor de reducere a cheltuielilor cu angajaţii, reducerea cheltuielilor de protocol, a recompenselor şi bonusurilor şi a recrutărilor sunt cele mai utilizate măsuri luate de companii în acest an.
Cele trei măsuri au fost luate, în medie, de una din trei dintre companii. Aproape o treime dintre firme au apelat la concedieri, un sfert dintre societăţi au redus bugetul de instruire şi dezvoltare, o treime şi-au trimis angajaţii în concediu plătit sau neplătit, reducerea salariului de bază a fost efectuată de către 14% dintre firme şi reducerea numărului de ore de muncă a fost derulată de peste o zecime dintre societăţi. În plus, una din zece companii a raportat întârzieri în plata salariilor.
Per ansamblu, reducerile de personal au constituit răspunsul la criză în cazul a 38% dintre companiilor chestionate, în timp ce mai puţin de o zecime dintre acestea au preferat să-şi crească numărul de angajaţi.
Cel mai des întâlnit răspuns a fost cel de elaborare de strategii de reducere a costurilor, dat de aproape trei sferturi dintre companii. Alte măsuri luate au fost concentrarea pe afacerea de bază, efectuate de aproape jumătate dintre companii, oferirea de noi produse sau servicii, 43%, căutarea de noi pieţe, 40%.
Căutarea de parteneri strategici a fost efectuată de către un sfert dintre firme, externalizarea anumitor servicii de către o zecime, retehnologizarea a fost făcută de 8%, în timp ce achiziţia de noi firme a fost aleasă de una din 20 de companii. Păstrarea angajaţilor, în actualul context economic, este considerată cea mai mare provocare de aproape 3% dintre companii. Pe primul loc în topul provocărilor se află, aşa cum era de aşteptat, asigurarea resurselor financiare pentru supravieţuirea organizaţiei, fiind aleasă de aproape o treime dintre respondenţi. Aproape două treimi dintre subiecţi au declarat că rezultatele care vor fi înregistrate în acest an se vor situa sub nivelul celor de anul trecut, 21% consideră că rezultatele vor fi similare, iar unul din cinci manageri crede că 2009 va fi mai bun decât 2008.
Potrivit studiului, gradul de motivare a angajaţilor din firmele respondente este unul mediu, valoarea medie a notelor acordate pe o scală de la 1 la 10 fiind de 6,8. Cu toate acestea, o persoană din cinci raportează un nivel scăzut al motivării în organizaţia proprie, acordând note între 2 şi 6.
“Este posibil ca aceste cifre să fie deformate din cauza fricii angajaţilor de a nu fi concediaţi, în cazul în care chestionarul nu a fost anonim. Dacă a fost anonim, atunci sunt şanse mari să fie real”, consideră Ioana Moholea, project manager în cadrul firmei de recrutare Perspective. Potrivit lui Moholea, dacă răspunsurile au fost cele reale, motivele lor ar putea fi date de un feedback pozitiv din partea conducerii, care a inspirat un sentiment de siguranţă angajaţilor.
“Sunt greu de crezut aceste rezultate, mai ales că toate datele arată o scădere a salariilor, o creştere a nivelului de muncă, toate pe fondul programelor de restructurare derulate de companii, în goana după reducerea costurilor”, consideră Moholea. Cel mai scăzut nivel al motivării este relatat de respondenţi din firme mari, cu peste 500 de angajaţi.
Firmele din servicii au cea mai ridicată medie a gradului de motivare, spre deosebire de firmele din turism şi din construcţii, unde notele acordate de participanţii la studiu sunt mai scăzute. Pentru 42% dintre respondenţi, gradul de motivare şi atmosfera generală au rămas la acelaşi nivel ca şi anul trecut. Însă, pentru mai bine de un sfert dintre respondenţi nivelul de motivare din organizaţie a scăzut faţă de anul trecut, iar unul din trei participanţi la studiu relatează şi o deteriorare a atmosferei de la locul de muncă în ultimul an.
Potrivit răspunsurilor date de participanţii la studiu, faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, au crescut atenţia angajaţilor faţă de reducerea costurilor, nivelul de stres al angajaţilor, grija faţă de calitatea produselor sau serviciilor oferite, dar şi productivitatea.
