TVA a fost redusă începând cu 1 iunie 2015 de la 24% la 9% pentru alimente, băuturi nealcoolice, animale și păsări vii, seminţe, plante şi ingrediente pentru prepararea alimentelor.
După un asemenea pas ne putem aștepta automat la scăderea încasărilor atât ca sumă globală, cât și ca procent din Produsul Intern Brut (PIB). Însă, scăderea sumei colectate din TVA în PIB se poate observa încă din anul 2011. De atunci, an de an, ponderea sumelor colectate de Guvern din TVA s-a redus de la 8,7% din PIB până la 7,5% din PIB.
Astfel, după ce în 2009 încasările de TVA la buget au reprezentat o pondere de 6,8% din PIB, aceasta a crescut până la 7,7% din PIB în anul 2010 și până la 8,7% din PIB, în 2011, după cum arată cifrele oficiale de la final de an privind execuția bugetară, publicate pe site-ul Ministerului Finanțelor Publice (MFP).
Apoi, a început scăderea. În anul 2012, ponderea TVA-ului colectat scăzuse ușor, până la 8,6% din PIB, urmată, în 2013, de o reducere a încasărilor din TVA de până la 8,3% din PIB. Iar ponderea TVA colectat anul trecut în PIB este chiar sub cea din 2010, când România era încă grav afectată de criza economică. Ponderea în PIB a TVA colectat la buget a fost, în 2014, de 7,5% din PIB, comparativ cu 7,7% din PIB, în 2010.
„Măsurile de relaxare fiscală trebuie însoţite de o mai bună conformare voluntară şi de eficiență instituţională în combaterea fraudelor. Colectarea TVA, principala sursă de venit la bugetul ţării, ţine de voinţa executivului, de fapte, de gradul de tolerare a evaziunii fiscale şi a intereselor mascate”, comentează deputatul Andreea Paul, într-o informare de presă, scăderea ponderii în PIB a încasărilor din TVA.
Potrivit deputatului, ANAF are în derulare un program de modernizare a administraţiei fiscale, pornit cu asistenţa Băncii Mondiale din anul 2011, şi care presupune în principal informatizarea tuturor proceselor şi operațiuniilor instituţiei.
Tot din 2011, toţi contribuabilii sunt obligaţi să depună electronic împreună cu decontul de TVA şi Declaraţia 394 (informativă) cu privire la cumpărările sau vânzările de bunuri şi prestările de servicii derulate pe teritoriul naţional între firme româneşti. Această declaraţie oferă informaţii aproape în timp real cu privire la tranzacţiile derulate între firme şi scoate în evidenţă contribuabilii fictivi (fantomă) care furnizează facturi şi generează deductibilităţi nejustificate de TVA. „Această declaraţie (D394) stă la baza multor acţiuni pe care le vedem astăzi în spaţiul public (dosare DNA, DIICOT etc)”, afirmă Andreea Paul.
Potrivit acesteia, procedura de acordare a codurilor de TVA pentru firmele nou înfiinţate, deşi a fost introdusă pentru a preîntâmpina acordarea de coduri unor viitoare firme fantomă, s-a dovedit în practică mult prea birocratică şi trebuie îmbunătăţită rapid.
O altă măsură pe care o consideră necesară este consolidarea cooperării cu administraţiile fiscale din UE pentru a primi în timp real informaţii despre firmele fantomă din UE care livrează doar scriptic mărfuri spre România – pornind de la ideea că TVA între ţările europene este în regim de taxare inversă.
