Nikos, un om de afaceri grec cu activităţi în distribuţia de produse farmaceutice, a transferat 7 milioane de euro la o subsidiară a unei bănci bancă elevţiene din Luxembourg, preferând siguranţa în pofida dobânzii mult mai mici.
„Am muncit din greu toată viaţa şi mi-am asumat riscuri în afaceri. Am 62 de ani şi nu pot să risc ca banii mei să devină drahme”, spune el.
Prudenţa a devenit un trend major în rândul locuitorilor bogaţi din sudul Europei. Grecii se tem de devalorizarea economiilor odată cu eventuala revenire la drahmă, în timp ce spaniolii şi portughezii sunt îngrijoraţi de situaţia băncilor locale, astfel că îşi transferă depozitele către economiile solide din nordul Europei.
Mai mulţi consilieri financiari şi bancheri ai căror clienţi au conturi prea mari pentru a fi acoperite de garanţia UE de 100.000 de euro susţin că au loc „retrageri masive prin transferuri de bani”, în special în perioada care a trecut de la alegerile din Grecia din 6 mai.
Cea mai mare parte din aceste sume a ajuns la bănci din Londra, Frankfurt sau Geneva, potrivit surselor citate.
Un alt bancher, specializat în servicii pentru clienţi bogaţi din Spania, susţine că spaniolii îşi aduc aminte de pachetul de controale de capital şi restricţii impus în urmă cu zece ani în Argentina, prin care autorităţile au încercat să prevină retragerile masive de depozite din bănci, în special în privinţa economiilor denominate în dolari.
În zona euro, depozitele bancare sunt garantate până la suma de 100.000 euro, astfel că majoritatea economiilor, mai puţin cele foarte mari, ar fi acoperite în cazul falimentului unei instituţii financiare.
Însă dacă o ţară ar pleca din zona euro, conturile bancare ar fi redenominate într-o nouă monedă care s-ar devaloriza puternic în perioada imediat următoare.
Clienţii s-ar putea confrunta şi cu controale de capital, menite să prevină ieşirile masive şi accentuarea devalorizării, sau chiar cu îngheţarea tuturor retragerilor.
Un bancher londonez specializat în servicii private a precizat că mai mulţi greci cu posibilităţi se arată „foarte interesaţi” să-şi deschidă conturi în Marea Britanie pentru a-şi proteja averile în cazul ieşirii Greciei din zona euro.
Totuşi, mutarea banilor în străinătate s-ar putea dovedi o măsură insuficientă, inceertitudinile juridice legate de ieşirea unui stat din zona euro punând sub semnul întrebării modul în care se va face conversia la o nouă monedă.
„Este clar că investitorii greci vor căuta modalităţi de a păstra euro care nu vor fi convertiţi în drahme. Esistă temeri că depozitele în euro deţinute de un rezident grec într-un cont bancar din afara ţării vor fi de asemenea convertite. De asemenea, nu este sigur dacă titlurile în euro emise de Grecia către entităţi din afara ţării vor fi convertite sau nu”, comentează Damiam Bloom, partener la firma de avocatură Berwin Leighton Paisner.
