Decizia a stârnit o reacţie vehementă din partea premierului israelian, care a acuzat Bruxellesul de dictatură. În opinia experţilor, este puţin probabil ca Benjamin Netanyahu să se limiteze la critici verbale: partenerii din coaliţia aflată la guvernare în Israel cer contramăsuri ferme, notează cotidianul rus Kommersant.
Potrivit directivei Comisiei Europene, care intră în vigoare vineri, membrilor UE li se interzice ‘finanţarea, alocarea de granturi, burse şi premii organizaţiilor de stat şi private care activează în coloniile evreieşti’ – în Ciosiordania, în Ierusalimul de Est şi în Platoul Golan.
De acum încolo, toate acordurile dintre Israel şi UE vor trebui să conţină o frază care să certifice faptul că zona lor de acţiune nu depăşeşte ‘linia verde’, graniţa dintre Israel şi vecinii arabi impusă în 1949.
Directiva a devenit prima manifestare reală a vechii nemulţumiri a Bruxellesului faţă de politica de colonizare a Israelului, subliniază Kommersant. La sfârşitul anul trecut, politicieni europeni au criticat decizia guvernului israelian de a relua construcţia de case în Cisiordania şi în Ierusalimul de Est. La acea dată, miniştrii de externe ai ţărilor din UE au decis: toate acordurile cu Israelului nu trebuie să vizeze teritoriile ocupate în 1967. Acum această teză a fost consolidată legislativ.
Decizia Bruxellesului a stârnit entuziasm în rândul palestinienilor. ‘UE a trecut de la declaraţii la paşi concreţi, ceea ce majorează şansele la pace’, a declarat Hanan Ashrawi, reprezentantă a conducerii palestiniene.
Reacţia Israelului a fost extrem de dură. Benjamin Netanyahu a acuzat UE de dictatură şi a promis că va apăra ‘sutele de mii de israelieni care locuiesc în Iudeea şi Samaria, în Platoul Golan şi Ierusalim’. Îndemnându-i pe diplomaţii europeni să se ocupe de ‘probleme mai actuale’, de exemplu de războiul din Siria sau de programul nuclear iranian, Netanyahu a rezumat: problema privind coloniile ‘se va rezolva doar pe calea negocierilor’ cu palestinienii.
‘UE seamănă cu un om care-şi dă propriii copii hrană la crocodili, pentru a se salva el însuşi. Bruxellesul încearcă să compenseze presiunea musulmană crescândă – atât în interiorul UE, cât şi în afara teritoriului său – însă aceşti paşi nu vor duce la rezultate pozitive’, a declarat pentru Kommersant politologul israelian Benny Briskin. Acesta a explicat că în instituţiile israeliene din ‘teritoriile ocupate’ lucrează şi zeci de mii de palestinieni, astfel că de pe urma sancţiunilor UE vor avea de suferit şi aceştia.
În afară de aceasta, există temeri că europenii vor înceta să coopereze cu companiile israeliene, care activează în afara ‘liniei verzi’. Cele mai mari prejudicii ar putea fi aduse firmelor de construcţii.
Benjamin Netanyahu a purtat, miercuri, discuţii telefonice cu o serie de lideri europeni, pentru a încerca să-i convingă să amâne aplicarea directivelor UE. Potrivit lui Benny Briskin, ‘cu toată nedorinţa lui Netanyahu de a se certa cu UE, el nu va putea accepta un compromis cu aceasta, din cauza poziţiei ferme a partenerilor din cadrul coaliţiei’. După cum precizează politologul, chiar şi tovarăşii premierului din cadrul partidului Likud îndeamnă nu doar la critici la adresa Bruxellesului, ci şi, de exemplu, la restricţionarea circulaţiei reprezentanţilor UE în teritoriile palestiniene.
