„UNJR a luat act de Proiectul de lege privind unele măsuri pentru accelerarea proceselor precum şi de recentele declaraţii publice ale premierului României potrivit cărora unele dintre scopurile principale ale acestui proiect sunt urgentarea miraculoasă a soluţionării cauzelor şi acordarea de termene scurte <<de pe o zi pe alta>> pentru ca procesele în România să se deruleze, cităm <<ca în filmele americane>>”, se arată în comunicatul remis marţi de Uniunea Naţională a Judecătorilor din România (UNJR).
Uniunea prezintă pe scurt organizarea Curţii Statale din Chicago, considerată drept reprezentantivă, pentru că deserveşte aproximativ 5,2 milioane de persoane. Potrivit prezentării UNJR, majoritatea atribuţiilor auxiliare şedinţei de judecată sunt îndeplinite de grefierii şi de persoanele cu atribuţii de secretariat, nu de judecători, aşa cum se întâmplă în sistemul judiciar din România. Curtea Statală din Chicago are un număr de peste 1.800 de persoane, angajaţi ai compartimentelor auxiliare ale instanţei şi un buget alocat de peste 80 de milioane de dolari pe an, iar pentru construcţia sediului s-au alocat circa 100.000.000 dolari, are 28 de etaje şi aproximativ 10 săli de judecată la fiecare etaj, acces separat pentru public faţă de personalul instanţei, potrivit UNJR.
Totodată, Uniunea susţine şi că în sistemul american instanţele obţin 80% din sumele încasate din taxe judiciare de timbru, în timp ce în România, aceste taxe merg la bugetul de stat, iar fondurile alocate instanţelor sunt administrate de Ministerul Justiţiei.
Mai mult, potrivit UNJR, soluţionarea rapidă a proceselor în Statele Unite ale Americii se datorează atât unei logistici impresionante, cât şi unor prevederi legislative care nu pot fi implementate în Europa. „Cu titlu de exemplu, s-a menţionat că recunoaşterea vinovăţiei va conduce la scurtarea duratei proceselor, dar spre deosebire de legislaţia americana, în care într-un astfel de caz hotărârea rămâne definitivă în aceeaşi zi, mica reforma lasă deschisă calea la un recurs efectiv”, susţin reprezentanţii Uniunii.
Proiectul legii micii reforme vine în multe părţi în contradicţie cu prevederile procedurale deja existente sau cele preconizate de noile Coduri de procedură sau reia sub altă forma dispoziţii procedurale existente, dar inaplicabile din motive de ordin practic (dintre care reticenta părţilor de a recurge la procedura medierii, lipsa sălilor de judecata, număr insuficient de magistraţi sau personal auxiliar, lipsa fondurilor materiale), se mai arată în comunicatul UNJR, care totodată subliniază şi că magistraţii americani au venituri anuale cuprinse între 80.000 şi 350.000 de dolari pe an.
De asemenea, proiectul suferă de o lipsă de viziune sistemică şi nu este ancorat în realităţile româneşti şi, mai mult, va conduce la supraîncărcarea curţiler de apel în detrimentul instanţelor inferioare.
„În astfel de condiţii, UNJR solicită Guvernului României să prezinte lucrurile obiectiv şi, pe cât posibil, într-un stil mai puţin pompieristic şi în niciun caz să nu încerce, din raţiuni populiste, să inducă cetăţenilor ideea că starea generală a justiţiei din România se va schimba miraculos în bine după adoptarea acestui proiect de lege, prin comparaţii absolut nerealiste cu sisteme de drept ale unor ţări cu o democraţie consolidată, şi mai ales cel al Statelor Unite ale Americii”, se arată în finalul comunicatului UNJR.
Guvernul a aprobat vineri proiectul Legii privind unele măsuri pentru accelerarea soluționarii proceselor care, potrivit premierului, urmărește scurtarea duratei proceselor civile şi penale și reducerea costurilor în domeniul justiţiei. Proiectul va fi trimis Parlamentului spre aprobare în procedură de urgență.
