1. Aurul. Preţul aurului de investiţie (monede sau lingouri – bullion) a crescut de la 294 dolari/uncie în 1998 la 1.404 dolari/uncie în prezent, o creştere de 377%. „Este cel mai mare şi cel mai rău balon dintre toate”, spune Robert Wiedemert, autorul cărţii „Aftershock: Protect Yourself and Profit in the Next Global Financial Meltdown” (După dezastru: Protejează-te şi profită în următoarea criză financiară globală). Aurul nu are nicio valoare intrisecă, scrie dailyfinance.com. Un indicator care arată că aurul este un balon: pălăvrăgeala de la petreceri despre cumpărarea aurului şi nesfârşitele reclame de la televizor cu oferte de cumpărare a bijuteriilor de aur. ETF-ul (Exchange Trade Fund – fond care emite certificate cu acoperire în aur) SPDR Gold Trust a crescut cu 28% de la începutul acestui an.
Desigur, părerile sunt împărţite în ceea ce priveşte evoluţia aurului şi dacă acesta este o bulă sau nu. În luna iunie a acestui an, Erste Bank a publicat un raport despre aur în care metalul galben era la 2.300 de dolari pe uncie pe termen mediu. De asemenea, investitorii se tem în continuare de inflaţie, mai ales după ce Federal Reserve a tipărit 600 miliarde dolari pentru programul de stimulare fiscală. Recent, chiar şi şeful Băncii Mondiale a spus că următorul sistem monetar internaţional ar trebui să aibe ca referinţă aurul.
2. Piaţa imobiliară din China. Preţurile proprietăţilor imobiliare din China au crescut cu 9,1% în acest an, ceea ce pare mai degrabă a fi spumă decât un simplu balon. Preţurile în creştere generează cerere în creştere, ceea ce arată un semn clar de bulă, spune Vikram Mansharamani, autorul unei cărţi despre bulele financiare ce va fi lansată la începutul anului viitor. În piaţa imobiliară au intrat investitori de toate categoriile, cum sunt ospătarii şi menajerele, care acum cumpără proprietăţi aşteptând ca preţul lor să crească. Investiţiile în imobiliare au ajuns la 3,4 trilioane de yuani (374 miliarde de euro) în primele 9 luni ale anului, în creştere cu 36,4% faţă de perioada similară de anul trecut, în siuda faptului că guvernul a luat unele măsuri de temperare a pieţei.
Un exemplu de speculă imobiliară este noul oraş Ordos din Mongolia. Acesta a fost construit la aproximativ 30 km de oraşul vechi şi ar trebui să adăpostească un milion de locuitori. În fapt, oraşul este aproape pustiu, deşi casele şi apartamentle construite au fost în mare parte vândute. Oamenii le-au achiziţionat ca investiţie şi nu s-au mutat niciodată în ele, aşteptând ca preţurile să crească.
3. Energia alternativă. Energia solară este în continuare nerentabilă, însă guvernele din întreaga lume alocă subsidii pentru companiile care produc astfel de energie. „Sunt mulți oameni care n-ar trebui să se afle în industria energiei solare”, spune Mansharamani. Există 250 de firme de celule solare finanţate cu capital de risc. ETF-ul Market Sectors Solar Energy a crescut cu 100% în acest an, înainte să revină la nivelul anterior.
4. Mărfurile. Poţi să dai vina pe vreme, China ori Fed, dar preţurile mărfurilor au crescut foarte mult în ultimele luni. Preţul grâului a crescut cu 60% în acest an, iar porumbul a crescut într-un ritm similar, asta şi pe fondul unei secete prelungite în Rusia. Totuşi, investitorii sunt atraşi de piaţa mărfurilor alimentare şi este de aşteptat ca speculaţiile să crească şi mai mult preţul. „Atenţia este pe mărfurile alimentare”, spune Wiedemer, care spune că o bulă ar putea fi şi în cazul cuprului.
5. Apple. Deşi toată lumea îşi iubeşte iPhone-ul sau iPad-ul, există semnele unui balon şi în cazul Apple. Acţiunile companiei au crescut cu 1.200% din 2001 şi într-un ritm mediu de 50% pe an în ultimii 5 ani, lucru ce aduce destul de mult cu definiţia unei bule.
Industria în care activează Apple este una foarte competitivă, unde şansele ca un produs nou apărut să le facă pe celelalte să pară învechite sunt mari.
„Apple este companie de înalt design. Dacă şeful Steve Jobs pleacă sau moare, cred că vor avea probleme în a menţine acel incredibil simţ al modei, astfel că timpul său va trece”, spune Wiedemer.
6. Reţelele sociale. Facebook are 500 milioane de membri, dar nimeni nu ştie cât valoarează de fapt. Unii estimează că valorea de piaţă a companiei ar putea ajunge până la 35 miliarde dolari, însă compania nu este listată la bursă, astfel că nu a vem un indicator exact al valorii acţiunilor. Despre Twitter, companie care nu prea are niciun venit, se estimează că ar valora 1,5 miliarde dolari, iar pentru LinkedIn se estimează o valoare de piaţă de 1,4 miliarde dolari.
“Nu există repere clare ori metode care să arate investitorilor cât valorează [aceste companii]. Când ai atâta lipsă de claritate, aproape totul este posibil”, spune Mansharamani.
Mulţi încearcă să determine cât vor valora aceste companii peste câţiva ani şi apoi reduc suma aceea la un preţ rezonabil pentru acum, spun cei de la dailyfinance.com, care amintesc de aşteptările mari ale invesitorilor dinainte de criza dot.com.
7. Acţiunile de pe pieţele emergente. Această clasă de acţiuni a crescut cu 146% în ultimii doi ani.”Suntem aproape de jumătatea drumului spre o eventuală bulă gigantică pe pieţele emergente”, spune Barton Biggs, fostul preşedinte al Morgan Stanley Asset Management, care a prezis balonul de pe piaţa acţiunilor americane de la sfârşitul anilor ’90. Ţări precum Indonezia, Australia, Rusia şi Brazilia cresc într-un ritm sălbatic – deşi în economia mondială creşterea este infimă – în special datorită preţurilor mari ale mărfurilor, un alt sector definit ca speclativ.
“Am toate motivele să cred că asta se va termina cu o bulă”, spune Mansharamani.
8. Companiile mici din IT. Au trecut doar 10 ani de la spargerea primului balon din industria tehnologiei, dar companiile din IT care au cash cumpără foarte puternic companii mai mici, fără a se uita la preţul plătit.
Spre exemplu, Hewlett-Packard a intrat într-un război al ofertelor cu Dell pentru achiziţia 3Par – o mică firmă ce oferea soluţii de stocare pentru computere – şi a ajuns să plătească suma fabuloasă de 2,4 miliarde dolari, de 325 ori mai mult decât profitul net micii companii înainte de impozitare al firmei.
9. Dolarul american. Deşi dolarul s-a deperciat cu 10% în acest an faţă de euro, Wiedemer crede că moneda americană se află într-un teritoriu al baloanelor. Acesta crede că bula se va sparge atunci când străinii vor înceta să mai cumpere active americane de tipul acţiunilor sau obligaţiunilor. “Străinii vor spune: sunt îngrijorat de inflaţie – mă veţi plăti înapoi cu dolari care valorează mai puţin decât am investit. Deşi China ar putea să ţină bondurile în dolari pentru totdeauna, fondurile de pensii din Japonia şi companiile de asigurări din Europa vor începe să scape de dolari la primele creşteri ale inflaţiei în SUA”, spune Wiedemer.
10. Datoria publică a SUA. “Când această balon se va sparge, ai rămas fără baloane – nimic nu m
ai este prea mare ca să cadă”, spune Wiedemer. Balonul datoriei creşte foarte repede şi va continua să crească, spune acesta. Practic, nu există nicio şansă ca guvernul SUA să plătescă vreodată cele 13,7 trilioane dolari pe care le datorează, în special străinilor, iar aceştia se vor opri la un moment dat din a mai cumpăra. Balonul se sparge atunci când guvernul are probleme în a-şi mai vinde datoria , aşa cum s-a întâmplat şi în cazul Irlandei şi Greciei.
În loc să mai împrumute, guvernul va începe să tipărească bani, lucru care se întâmplă chiar acum. Bilanţul Fed a crescut de la 800 miliarde în 2008 la 2,2 trilioane dolari, iar banca centrală a SUA tocmai a tipărit 600 miliarde dolari, astfel că “medicamentul [numit stimulus] s-a transformat în otravă”.
