Pentru secţia de vot de la Auckland MAE a trimis 1.000 de buletine de vot. Potrivit MAE, scrutinul în afara ţării s-a desfăşurat în cele 15 ore de vot fără evenimente deosebite şi în condiţii normale.
Românii de pe întreg globul votează în condiţii meteo şi la temperaturi foarte diferite. Astfel, în Brazilia, la Rio de Janeiro, românii urmează să voteze la 37 grade, în timp ce în Rusia, la Sankt Petresburg şi Moscova, cetăţenii români îşi exprimă votul la 5 grade. Temperaturi similiare cu cele din România mai sunt la Cleveland (11 grade), la Tokyo (10 grade), la Oslo, în Norvegia (9 grade), în China, la Beijing (8 grade) sau la Kiev, în Ucraina (8 grade).
Votul în străinătate se desfăşoară, în total, pe durata a 35 de ore. Raportat la fusul orar din România, procesul electoral din străinătate, care a început sămbătă seară, se va încheia luni, 23 noiembrie, pe coasta de vest a SUA, secţiile de vot de la Los Angeles, Seattle, San Francisco, Las Vegas şi Portland fiind ultimele care se vor închide – la ora 7.00, ora României.
Secţia din Auckland a fost primul loc de pe glob unde românii au putut vota. Decalajul de fus orar dintre Noua Zeelandă şi România este de 11 ore, astfel că sâmbătă, când la Bucureşti a fost ora 20.00, la Auckland era deja duminică, ora 7.00, când, potrivit legii, începe procesul de votare pentru prezidenţiale şi referendum. Secţia din Auckland s-a închis duminică la ora 10.00, ora României.
Primul cetăţean român a votat în Auckland, la ora 20.10, ora României (ora 7.10, ora locală). Este vorba despre Adina Giurgiu, în vârstă de 40 de ani. Ea este profesoară de chimie şi deţine funcţia de preşedinte al Asociaţiei românilor din Auckland „Doina”.
Statisticile de la ultimele scrutine arată o prezenţă destul de scăzută la vot a românilor din străinătate al căror număr este estimat, potrivit anumitor surse, la circa trei milioane de persoane. La alegerile generale din 2004 s-au prezentat la urne aproape 39.000 de români de pe tot globul. Pentru referendumul vizând demiterea preşedintelui, din mai 2007, au votat peste 75.000 de români din străinătate, iar pentru europarlamentarele din 2007 au votat numai 21.000 de români. La alegerile parlamentare din noiembrie 2008 au votat 24.000 de români de peste hotare, iar pentru scrutinul din iunie 2009 pentru alegerea europarlamentarilor au votat puţin peste 14.000 de cetăţeni din diasporă.
Potrivit datelor existente, structura preferinţelor electorale din străinătate este diferită de cea la nivel naţional, unde partidele politice nu sunt atât de clar distanţate şi unde nici nu există un lider absolut. Astfel, la alegerile europarlamentare cei mai mulţi români din străinătate au preferat PD-L, cu 37,13% dintre voturi, urmat, la distanţă, de PNL, cu 15,68%, de PSD+PC cu 14,87% şi de Elena Băsescu cu 11%.
Aceeaşi situaţie a fost înregistrată şi la scrutinul legislativ din noiembrie 2008, când PD-L a obţinut, în străinătate, 46,46% de voturi. A fost urmat de PNL cu 23,51% şi de alianţa PSD-PC cu 13,23%. PRM a primit 7,49% dintre voturi, UDMR 5,11% şi PNG 3,05%.
Pentru actualele alegeri Ministerul de Externe a decis organizarea a 294 de secţii de vot în străinătate. Dintre acestea, 55 se află în Italia, 38 în Spania, 13 în R. Moldova, nouă în Franţa, trei în Ungaria, cinci în Germania, trei în Rusia, patru în Canada şi 28 în SUA.
Ministerul de Externe a trimis 600.000 buletine de vot pentru secţiile de vot din străinătate pentru alegerile prezidenţiale şi câte 600.000 de buletine de vot pentru fiecare dintre cele două întrebări ale referendumului naţional (un buletin pentru fiecare întrebare), în total 1.800.000 de buletine de vot pentru alegerile prezidenţiale şi referendum. Cele mai multe buletine de vot au fost trimise în Italia, anume 167.600, urmând Spania cu 155.200, Republica Moldova cu 52.000 şi SUA cu 44.076.
La prezidenţiale şi referendum pot vota şi turiştii, iar actele de identitate pe baza cărora se poate vota în străinătate sunt: cartea de identitate, cartea de identitate provizorie, buletinul de identitate ori paşaportul diplomatic, paşaportul diplomatic electronic, paşaportul de serviciu, paşaportul de serviciu electronic, paşaportul simplu, paşaportul simplu electronic, paşaportul simplu temporar, titlul de călătorie, valabile în ziua votării.
Alegătorul care se prezintă la vot nu semnează pe un singur tabel electoral ci va semna în două tabele: unul pentru alegerea preşedintelui – urmând a primi buletinul de vot pentru alegerea preşedintelui şi într-un tabel electoral pentru referendum – şi va primi cele două buletine pentru referendum. De asemenea, alegătorii vor completa două declaraţii pe proprie răspundere că nu au votat nicăieri – una pentru referendum, una pentru alegerea preşedintelui, în funcţie de opţiunea de vot.
De aceea, Ministerul de Externe a atras atenţia că este posibil ca în unele cazuri durata efectivă a procesului de exercitare a dreptului de vot să fie mai mare, având în vedere că au loc două procese electorale în acelaşi timp şi a recomandat ca alegătorii să se prezinte din timp la secţia de votare pentru a evita aglomeraţia.
