Lumea este prinsă în cercul vicios al sistemului actual de stimulare a consumului, de care depinde creşterea economică.
Or, cum consumul este cel puţin obstrucţionat, dacă nu împiedicat de-a binelea de măsurile de austeritate şi de blocarea pieţei creditelor, aferente crizei datoriilor suverane, nici ieşirea din recesiune nu poate fi categorică, potrivit profesioniştilor care au răspuns la sondajul MONEY.ro.
„Pentru majoritatea ţărilor nu are cum să meargă prea bine nici unul dintre cele treimotoare consacrate de creştere: consumul intern privat, consumul guvernamental şi exporturile“, observă Iulian Panait, preşedintele firmei de consultanţă de investiţii KTD Invest.
Prin urmare, „există condiţii pentru ajustarea (scăderea, n.r.) pieţelor de acţiuni cu cel mult 10% până la jumătatea anului viitor, ca efect al presiunii emoţionale induse de lipsa unor mesaje clare privind tratamentul crizei datoriilor. Însă cred că 2012 se va încheia într-un ton mult mai optimist, favorizat de diseminarea unei soluţii tehnice a crizei de lichidităţi“, spune Mihai Căruntu, coordonatorul analiştilor de piaţă de capital de la BCR.
Toată „pictura”
Altfel, lumea rămâne în aceeaşi succesiune a ciclurilor istorice. Va scăpa lumea de recesiune? „O să scape“, răspunde sec Siminel Andrei, directorul general al NCH Advisors. „Global riscul de recesiune este mic, dar regional (Europa) rămâne mare 0147, adaugă unul dintre cei mai reputaţi administratori de investiţii din România.
„Umanitatea o să găsească noi sisteme de stimulare a creşterii, poate mai ancorate în realitate“, spre deosebire de cauzele care au propulsat criza actuală.„Creşterea dobânzii a condus la dispariţia unor instrumente financiare care alimentau prin ‘money multiplier’ iluzia de ‘cash’.
Sau, în alte cuvinte, acum 4 ani, în Bucureşti toată lumea era bogată, întrucât, dacă nu deţinea 300 mp de teren, atunci avea un apartament pe care să ia 150.000 de euro. Acum terenurile şi apartamentele sunt tot unde erau şi acum 4 ani, doar ca valorează pe sfert sau chiar mai puţin“, spune Siminel Andrei.
Detaliile
Criza datoriilor suverane (care se vede cel mai uşor în ţările despre care auziţi că se spune că sunt în faliment) poate determina „o intrare tehnică în recesiune a economiei din zona euro începand cu trimestrul I 2012“. Cauza concretă: „inhibarea cererii domestice prin comportamentul conservator al populaţiei şi companiilor“, explică Mihai Căruntu.
Cei mai importanţi 3 piloni ai sistemului economic global se vor clătina şi ritmul de creştere economică se va reduce considerabil, dar se va menţine pe plus, datorită ţărilor emergente, potrivit lui Nicolae Albu, directorul de investiţii al Erste Asset Management România.
Care sunt cei trei piloni. „Statele Unite fac ceea ce ar putea trece drept „eforturi disperate să se menţină pe creştere economică şi probabil că vor reuşi în prima parte a lui 2012. Sunt semnale că şi bula imobiliară din China se va sparge, să sperăm ca nu printr-o explozie. UE va înregistra o uşoară recesiune din cauza măsurilor de austeritate“, adaugă Nicolae Albu.
„Riscul de recesiune şi chiar de deflaţie este de peste 60%“, estimează un alt administrator de investiţii, Marius Olteanu, directorul general al SIRA Invest.
Totuşi, creşterea „lentă dar sustenabilă din 2013 ar trebui să compenseze“ o eventuală uşoară contracatre în zona euro din 2012. „N-aş pune la îndoială, în pofida scenariilor apocaliptice, instinctul de supravieţuire al Europei“, mărturiseşte Mihai Căruntu.
„Pînă la urmă este doar o chestiune de timp până când responsabilii politici vor agreea soluţiile tehnice care să evite o criză incontrolabilă“, crede analistul de la BCR. Fie vor accepta rolul de creditor de ultimă instanţă al Băncii Centrale Europene (cum acţionează Rezerva Federală a SUA), fie vor accepta emisiunea de euroobligaţiuni comune zonei euro, fie altceva“, continuă Mihai Căruntu.
De la un anumit moment „pieţele financiare vor redeveni dispuse să refinanţeze guvernele chiar şi în condiţiile în care nu sunt asumate programe drastice de austeritate, ceea ce reprezintă principala ameninţare asupra creşterii economice“, conchide Mihai Căruntu.
Atunci bursele vor fi mirosit deja argumentele favorabile şi vor fi declanşat rfeluarea creşterii cotaţiilor.
Bursele
Dacă toate cele de mai sus se îndeplinesc, pentru burse speranţele ar putea apărea cel mai devreme la vară.
Cel mai optimist scenariu al directorului de investiţii de la Erste Asset Management România (EAM), „criza va fi tranşata rapid în prima jumătate a anului 2012 (fie prin măsuri luate conştient, fie pieţele vor împinge lucrurile la extrem, până vor ceda), astfel încât, după un prim semestru de scăderi, bursele vor intra întâi într-o perioadă de consolidare, apoi vor intra timid pe creştere.
După Corneliu Stanciu, însă, consolidarea va dura ani de zile. „Dacă va fi creştere, ea se va încheia ca o stagnare“. Cauza: rărăcinile sistemice ale crizei. „Lumea nu va scăpa uşor, deoarece aşa este construit sistemul economic şi social actual. Explicaţia: sistemul monetar-economic este bazat pe DATORIE, iar aceasta începe cand guvernele cheltuie, urmând ca dobânda la datorie să fie plătita prin taxe şi impozite de către populatie şi companii. Acum trăim în faza a doua a şocului care înseamnă datorii nesustenabile ale băncilor şi guvernelor. Ar fi simplu să tăiem un zero şi din datoriile datorate de fiecare şi lumea să se întoarcă la bunastare“, cedează consultantul pesimismului, pentru un moment.
În definitiv, „bursele mari ale lumii nu au evoluat chiar aşa de rău în 2011. E suficient să ne uităm la indicii DAX (Frankfurt), DJI (New York), FTSE (Londra). Iar 2009-2010 chiar au fost ani pozitivi pentru burse“, constată Iulian Panait.
„Se vorbeşte însă mult despre „de-leveraging” (fenomenul de scădere a pârghiilor de stimulare a economiilor, n.r.) şi asta este o realitate care va rămâne valabilă şi cel puţin în prima jumătate din 2012, iar a doua jumătate… depinde mult de cum se va termina prima jumătate“, spune sceptic preşedintele KTD Invest.
Tocmai de aceea, pieţele „vor fi foarte volatile, in domeniul pieţei bear“ (în scădere, n.r.)
