Jean Valvis apasă cu viteză pe tastele calculatorului: „5% dintr‑un miliard rezultă 50 de milioane. Înmulţit cu 33 de cenţi pe litru înseamnă 16 milioane de euro“. Este valoarea vânzărilor pe care omul de afaceri elveţian de origine elenă estimează că o va face anul acesta cu Aqua Carpatica, brandul de apă minerală lansat în forţă la sfârşitul anului trecut şi susţinut cu o campanie publicitară de peste un milion de euro.
„În Metro şi Carrefour rupem“, exclamă entuziasmat Valvis care nu este un novice în această industrie. În anii ’90 el a lansat în România apa minerală Dorna pe care a vândut‑o în 2002 celor de la Coca Cola Hellenic Bottling Company. „Deja am o cotă de piaţă de 1% cu Aqua Carpatica. Vând cam un milion de litri de apă pe lună“, continuă încântat Valvis. Nu la fel de încântaţi sunt concurenţii săi, care domină de ani buni această piaţă de un miliard de litri pe an, estimată la 300 de milioane de euro pe an. Ba chiar unii au fost foarte deranjaţi de strategia de promovare a mărcii Aqua Carpatica.
RĂZBOIUL NITRAŢILOR. „Nu poţi să spui despre o apă că este cea mai pură din lume.(…) Potrivit legii româneşti, care este preluată din legislaţia europeană, puritatea apei se măsoară după 19 indicatori şi nitraţii nici măcar nu sunt printre ei“, afirmă unul din reprezentanţii Romaqua (Borsec), companie care va da în judecată firma Carpathian Springs, îmbuteliatorul Aqua Carpatica.
Reprezentanţii Borsec sunt de părere că Jean Valvis promovează „o găselniţă de marketing“ menită să facă publicitate apei sale minerale. Coca Cola HBC (Dorna) şi alţi producători mari de apă contactaţi de MONEY Express nu au răspuns până la închiderea ediţiei pe marginea acestui subiect. „Se tem că vor pierde cotă de piaţă“, afirmă Valvis despre decizia celor de la Borsec de a‑l da în judecată. Atât Valvis, cât şi proprietarii Romaqua sunt oameni de afaceri cu o mare putere financiară. Elveţianul a încasat circa 70 de milioane de euro în 2008 din vânzarea companiei de lactate LaDorna către gigantul francez Lactalis. Romaqua deţine două branduri puternice pe piaţa apei (Borsec) şi a berii (Albacher).
Potrivit ultimelor studii de piaţă, Borsec deţine în jur de o treime din piaţa locală a apelor minerale, ceea ce înseamnă, grosso modo, vânzări de 100 de milioane de euro pe an. Cine are dreptate în această controversă? Într‑adevăr, potrivit legii române, în lista cu indicatori privind puritatea originii apei la sursă se află diverse substanţe chimice, dar nu şi nitraţii. În lege se spune doar că nivelul maxim admis de nitraţi în apele minerale este de 50 mg pe litru. La rândul său, Valvis argumentează că este vorba de o „scăpare a legii“. „În lege, nu sunt trecuţi nitraţii, dar este trecut clar amoniu şi lumea face abstracţie de faptul că amoniul se transformă în nitraţi“, detaliază Valvis înconjurat de teancuri de documente cu legislaţie şi studii de la diverse institute de cercetare care‑i susţin pledoaria.
„Mergem la tribunal“, adaugă hotărât omul de afaceri, scoţând din teancul cu documente o listă cu dozele de nitraţi ale tuturor apelor minerale din România. „De ce nu le publică fiecare producător pe eticheta sticlei?“, exclamă Jean Valvis. El crede că piaţa apelor minerale din România este „foarte netransparentă“.
OFENSIVE. Dar asta nu e tot. Atacurile împotriva noului brand au venit din multiple direcţii. Carpathian Springs va mai fi dată în judecată de o firmă. Este vorba de sârbii de la Voda Voda care se pregăteau anul acesta să intre pe piaţa din România cu apa minerală cu acelaşi nume, când planurile le‑au fost date subit peste cap. „A venit uraganul acesta şi ne‑am oprit“, spune Dan Cocoşilă, proprietarul firmei de construcţii GIP RO, importatorul Voda Voda în România. El susţine că ambalajul de apă plată al Aqua Carpatica îl copiază pe cel al Voda Voda, care este înregistrat în toată Europa inclusiv în România. „Vom merge în instanţă“, adaugă el.
La rândul său, Jean Valvis spune că a respectat toate prevederile legii şi că ambalajul Aqua Carpatica este înregistrat la OSIM. „Sticla de apă plată Aqua Carpatica are colţurile pătrate. Şi ce‑i cu asta? Cum ar fi să se judece toţi cei care produc sticle rotunde?“, se întreabă retoric omul de afaceri. Iar controversele nu se opresc aici. Unele persoane au remarcat o asemănare între sigla „Aqua Carpatica“ şi cea a Alianţei Civice, ONG‑ul din anii ’90 care a apucat să se transforme în partid înainte de a dispărea din peisajul politic.
Sigla, spune Valvis, a fost creată de un designer bulgar şi este puţin probabil ca acesta fi ştiut de Alianţa Civică când a desenat‑o. Plus că la atacurile din partea mediului privat s‑au adăugat şi cele venite de la instituţiile de stat. Imediat după începerea campaniei de promovare a noii ape, Jean Valvis a primit vizite de la Consiliul Naţional al Audiovizualului (CNA), de la Autoritatea Pentru Protecţia Consumatorilor (ANPC) şi chiar de la Ministerul Finanţelor.
De altfel CNA a impus modificarea spotului iniţial al Aqua Carpatica. Mesajul „singura apă minerală din lume fără nitraţi“ a fost schimbat cu „singura apă minerală carbogazoasă din lume fără nitraţi“, pentru că apa plată conţine aceste substanţe în proporţie de 0,8 mg pe litru. Valvis recunoaşte că a fost o greşeală, dar că ea s‑a datorat „semanticii“ termenului de „apă minerală“ în România. „Prin «apă minerală», majoritatea românilor înţeleg «apă minerală carbogazoasă», iar eu am fost sfătuit să renunţ la termenul de «carbogazoas㻓, explică Valvis, adăugând că acum regretă decizia.
Citește mai mult despre Jean Valvis și Aqua Carpatica în cel mai recent număr MONEY EXPRESS
