„Preşedintele României a fost informat cu privire la noile reglementări ale Băncii Naţionale a Austriei cu privire la cerinţele de capital şi lichiditate, domnul van Groningen apreciind că impactul acestor reglementări va fi nesemnificativ pentru România”, se precizează într-un comunicat de presă al Administraţiei Prezidenţiale.
Şeful statului l-a primit, joi, la Palatul Cotroceni, pe preşedintele Raiffeisen Bank S.A., Steven Cornelis van Groningen, cei doi oficiali discutând şi despre necesitatea dezvoltării capitalului românesc prin stimularea economisirii.
În cadrul întâlnirii a fost abordată şi nevoia de a îmbunătăţi competitivitatea României, atât la nivel de sistem bancar, cât şi la nivelul mediului economic, în general, menţionează sursa citată.
Potrivit comunicatului, şeful statului şi preşedintele Raiffeisen Bank S.A. au fost de acord asupra necesităţii continuării dialogului dintre autorităţi şi mediul de afaceri, van Groningen, care este şi preşedinte al Consiliului Investitorilor Străini, arătând că acest organism va continua să propună măsuri concrete pentru creşterea competitivităţii mediului economic românesc.
Preşedintele României a reafirmat, în acest context, hotărârea autorităţilor de a stimula dezvoltarea sectorului privat şi de a aplica politici de modernizare a sectorului public, se mai arată în comunicatul menţionat.
Banca centrală a Austriei şi autoritatea de reglementare a pieţelor financiare, FMA, au propus în noiembrie un set de măsuri privind activitatea marilor bănci austriece, menite să asigure ratingul AAA al Austriei.
Astfel, băncile cu prezenţă internaţională semnificativă, respectiv Erste, Raiffeisen şi UniCredit Bank Austria, ar trebui să se asigure că creditarea efectuată de acum înainte de subsidiarele străine nu va depăşi dincolo de 110% depozitele şi finanţarea atrase de pe pieţele locale unde funcţionează.
Preşedintele Traian Băsescu a declarat, în 24 noiembrie, că băncile statelor europene au obţinut „profituri uriaşe” în România, iar dacă se pregătesc să o lase nefinanţată în criză este „lipsă de fair play”, el spunând că vrea să creadă că statele venite mai târziu în UE nu vor fi puse să plătească „lăcomia” băncilor.
