„Problema comerţului de contrabandă cu ţigări şi alcool prin intermediul magazinelor duty-free a fost analizată în şedinţa de vineri a Guvernului, iar ministerele implicate au fost autorizate să înceapă redactarea actului normativ prin care astfel de operaţiuni să fie restricţionate”, au arătat sursele.
Ministrul Administraţiei şi Internelor, Vasile Blaga, a declarat, luni, că a propus în Guvern să nu se mai vândă ţigări şi băuturi alcoolice în magazinele duty-free, urmând ca ministrul Finanţelor să propună Guvernului soluţii de combatere a „micului trafic”.
Blaga a spus, la bilanţul activităţii Poliţiei de Frontieră, că traficul de ţigări rămâne o problemă importantă la frontierele României şi că a cerut ca ţigările şi băuturile alcoolice să nu se mai vândă în magazinele duty-free, deoarece foarte multe dintre ţigările de contrabandă ajung în state membre UE, ceea ce pune în pericol aderarea României la Spaţiul Schengen.
Potrivit ministrului, măsura de restricţionare poate fi implementată prin ordin de ministru şi poate intra în vigoare „la un minut după ce este aprobată”.
Comerţul duty-free a fost discutat de Guvern şi la sfârşitul anului trecut, varianta analizată atunci fiind introducerea de limite cantitative la produsele de tutun şi alcool care pot fi vândute unei singure persoane prin magazinele duty-free, pentru consum de uz personal şi fără accize, cu scopul de a reduce evaziunea fiscală şi a creşte veniturile bugetare obţinute din comercializarea mărfurilor.
Surse ministeriale au declarat atunci, agenţiei MEDIAFAX, că limite cantitative analizate pentru a fi introduse sunt 200 bucăţi ţigarete, 100 bucăţi ţigări, 50 bucăţi ţigări de foi, 250 grame tutun de fumat, 2,5 litri băuturi spirtoase, 20 litri vinuri şi băuturi fermentate, 25 litri bere şi 5 litri produse alcool intermediare.
Ulterior, premierul Emil Boc a declarat, într-o emisiune televizată că Guvernul intenţionează să introducă limite cantitative la produsele care pot fi vândute unei singure persoane prin magazinele duty-free, pentru consum de uz personal şi fără accize, cu scopul de a reduce evaziunea fiscală.
„Magazinele duty-free sunt o sursă de contrabandă, dacă produsele nu sunt cumpărate doar pentru consum individual. Vor fi introduse limite de valori individuale pentru produsele cumpărate, Guvernul a decis acest lucru”, a spus Boc.
Legislaţia în vigoare stabileşte că mărfurile duty-free sunt comercializate în „cantităţi uzuale” comerţului cu amănuntul, destinate consumului individual sau familial”, fără să fie clar limitate.
Un document al Ministerului Finanţelor prezentat în luna noiembrie de MEDIAFAX releva că autorităţile analizează o serie de măsuri împotriva magazinelor duty-free, pentru a descuraja evaziunea fiscală.
Variantele analizate erau retragerea facilităţilor fiscale acordate magazinelor tip duty-free, scutite de la plata taxelor vamale, sistarea eliberării altor autorizaţii de funcţionare şi majorarea taxei anuale pentru autorizaţie, de 10.000 euro în prezent, la un nivel care să descurajeze comerţul ilict.
În document se arată că aportul la bugetul de stat al operatorilor economici din domeniu este nesemnificativ, deoarece aceştia raportează profituri minime, că peste 40% din confiscările de ţigarete provin din magazinele duty-free şi că volumul vânzărilor de ţigarete a scăzut cu până la 85% în trimestrul al III-lea al anului 2009, când comisarii Autorităţii Naţionale a Vămilor şi cei ai Gărzii Financiare au controlat activitatea acestor unităţi, cu un efect pozitiv asupra veniturilor bugetare colectate.
Ministerul Finanţelor atenţiona că o eventuală închidere a magazinelor duty-free situate în punctele de control pentru trecerea frontierei de stat terestre şi navale cu statele noncomunitare, a magazinelor duty-free diplomatice şi a celor din aeroporturile internaţionale şi de la bordul navelor şi aeronavelor care efectuează curse directe de pasageri în afara UE fundamentată pe motivaţia că activitatea acestora generează un potenţial de risc în domeniul contrabandei şi al evaziunii fiscale „pune într-o lumină nefavorabilă” activitatea de administrare şi control a Autorităţii Naţionale a Vămilor şi Gărzii Financiare.
Conform OU 104/2002, mărfurile provenite din import care se vând în valută, în regim duty-free, prin magazinele autorizate situate în punctele de control pentru trecerea frontierei de stat terestre, navale şi în aeroporturi internaţionale sunt scutite de la plata taxelor vamale. Acelaşi regim este aplicat mărfurilor vândute la bordul aeronavelor care efectuează curse în trafic extern de pasageri, precum şi mărfurilor distribuite în mod gratuit pasagerilor şi membrilor echipajului acestor aeronave.
Deoarece sunt plasate în regim de antrepozit de TVA, bunurile comercializate prin magazinele duty-free beneficiază de scutirea specială de TVA şi accize.
La 1 ianuarie 2007, data aderării României la UE, magazinele duty-free din punctele de trecere a frontierei de stat terestre cu state intracomunitare şi-au încetat activitatea, continuând să funcţioneze cele aflate la graniţa cu statele noncomunitare.
În prezent funcţionează un număr de 50 magazine duty-free autorizate, dintre care 45 situate în 12 puncte de frontieră. Din analiza efectuată de Garda Financiară şi Autoritatea Naţională a Vămilor a rezultat că, în 2008, peste 40% din confiscările de ţigarete provin din magazinele duty-free (18,4 milioane ţigarete), tendinţă care s-a manifestat şi în primele luni ale acestui an (din 2,2 milioane ţigarete confiscate, peste un milion provin din magazine duty-free).
Un studiu comandat şi prezentat în luna mai 2009 de către producătorii JTI şi BAT releva că nivelul de consum de ţigarete contrafăcute din România va creşte pe termen mediu de la 8,5 miliarde ţigări pe an în prezent la 12,9 miliarde, reprezentând 33,7% din piaţa de profil, iar pe termen lung ponderea ar putea ajunge la 50,4% din total.
În studiu se arăta că magazinele duty-free sunt principali furnizori pentru comerţul ilicit de ţigarete, iar cele mai afectate zone de comerţul ilicit cu ţigarete sunt cele învecinate cu graniţele non-UE, respectiv cu Serbia, Ucraina şi Republica Moldova.
