Faţă de 2010 şi ţinând cont de rata inflaţiei, vânzările totale s-au redus cu 5%, de la 412 miliarde de dolari la 410 miliarde de dolari.
„Politicile de austeritate şi reducerile propuse şi actuale ale cheltuielilor militare, ca şi amânările licitaţiilor au afectat vânzările totale de armament în America de Nord şi Europa Occidentală”, precizează SIPRI, într-un comunicat.
„Retragerile din Irak şi Afganistan, precum şi sancţiunile asupra transferurilor de arme spre Libia au jucat, de asemenea, un rol” în această evoluţie, explică SIPRI.
Clasamentul primelor 100 de firme (care, în absenţa unor date fiabile, le exclude pe cele din China) este dominat de grupurile americane şi europene, care deţin 60% şi, respectiv, 29% din piaţă.
Ierarhia a rămas aproape neschimbată faţă de 2010, fiind condusă de Lockheed Martin /36,3 miliarde de dolari cifră de afaceri în 2011/, urmată de Boeing, care a luat locul BAE Systems, aflată pe locul al treilea, şi de General Dynamics.
„Diversificarea în domeniul securităţii cibernetice le permite companiilor producătoare de armament să îşi lărgească baza de clienţi civili, precum agenţii guvernamentale sau operatori privaţi de infrastructuri de importanţă critică, şi să îşi dezvolte, în acelaşi timp, competenţe tehnice pentru războiul electronic pentru piaţa militară”, observă institutul suedez.
În intervalul 2002-2011, vânzările de armament ale principalilor 100 de producători au crescut cu 51%, mai aminteşte SIPRI.
