Din preluare rezultă un holding bancar gigant, deţinătorul a peste 30% din piaţa de credit britanică. Ultimele două bănci de investiţii americane, Goldman Sachs şi Morgan Stanley, devin ţintele preferate ale short-sellerilor pe bursă. Pe 18 septembrie, acţiunile Morgan Stanley pierd 25%, în timp ce titlurile Goldman Sachs se depreciază cu 14 procente. Este doar una dintre multele şedinţe de tranzacţionare în care fondurile de hedging pariază agresiv pe scăderea celor două acţiuni.
Două zile mai târziu, secretarul Trezoreriei, Henry Paulson începe să lucreze la un plan de intervenţie care să asaneze bilanţurile băncilor de activele toxice. Pe 22 septembrie, Goldman Sachs şi Morgan Stanley renunţă la statutul de bănci de investiţii şi se transformă în holdinguri bancare tradiţionale. În acelaşi timp, planul Paulson de 700 de miliarde de dolari, întâmpină o opoziţie puternică în Congres. Warren Buffett le cere aleşilor din Washington să aprobe planul TARP şi investeşte 5 miliarde de dolari în acţiuni Goldman Sachs.
Pe 27 septembrie, într-o singură zi, cea de-a patra bancă comercială americană, Wachovia, se confruntă cu retrageri de 5 miliarde de dolari. Autorităţile intervin şi la mai puţin de 24 de ore, facilitează preluarea acesteia de către Citigroup. După o lungă dispută juridică, Wachovia devine parte a grupului Wells Fargo. Pe 29 septembrie, congresul respinge planul Paulson iar indicele Dow Jones pierde 777 de puncte într-o singură zi. În Germania, guvernul, alături de alte câteva instituţii financiare acordă un ajutor de urgenţă în valoare de 35 de miliarde de euro băncii HypoReal Estate.
Sistemul bancar din Benelux se clatină şi el! Banca municipală Dexia este salvată de stat iar Fortis amână emisiunea de noi acţiuni pentru că nu le doreşte nimeni. Buffett cumpără titluri General Electric de 3 miliarde de dolari. Pe 2 Octombrie, Senatul american votează în favoarea pachetului TARP. Pe 6 Octombrie, FTSE 100 înregistrează cea mai mare pierdere din istorie, exprimată în puncte. Volatilitatea cuprinde toate pieţele lumii!
Pe, 8, Banca Angliei, Rezerva Federală şi Banca Centrală Europeană reduc, într-o acţiune concertată, dobânda cheie cu 0,5%. Indicele pieţei din Londra coboară cu peste 5 procente, în timp ce Dow Jones închide cea de-a şasea şedinţă consecutivă pe minus. Dobânzile Euribor şi Libor ating maxime istorice cu 5,39% şi respectiv 4,81%. Pe piaţa americană, indicele Dow Jones pierde 700 de puncte în primele minute de tranzacţionare. 13 Octombrie – este ziua în care RBS este naţionalizată.
Executivul de la Londra preia 60% din acţiunile băncii, pentru 20 de miliarde de lire. În aceeaşi zi, contribuabilul britanic se alege cu 43,5% din Lloyds Banking Group pentru care plăteşte 17 miliarde de lire sterline. Încurajat de eficienţa planului britanic, Secretarul Trezoreriei anunţă că va injecta 250 de miliarde de dolari în sectorul bancar. Pe 20 octombrie, guvernul olandez injectează 10 miliarde de euro în ING.
Undele de şoc ating România. În primă fază, apar zvonurile. Ele sunt însă îndepărtate eficient. Speculatorii străini cumpără lei ieftini în vară şi mizează pe deprecierea puternică a monedei naţionale. Piaţa valutară îşi dublează volumul şi ROBORUL atinge cote istorice. Pe 22 octombrie aceasta consemnează cel mai ridicat nivel de închidere, de 57 de procente. Fluctuaţiile intraday din această perioada ating însă valori de peste 80%.
Banca centrală lasă ROBOR-ul să se aprecieze şi nu intră în piaţă pentru a nu accentua senzaţia de criză! BNR respinge atacul asupra leului. Băncile autohtone custode reuşesc să-şi închidă poziţiile abia după cinci zile. Pe 27 octombrie, Standard and Poor’s scoate România din categoria ţărilor investment grade. Pe 10 noiembrie urmează a doua retrogradare, de data aceasta din partea agenţiei de rating Fitch. Pe 5 şi 6 noiembrie, boardul FMI aprobă împrumuturile de tip stand-by pentru Ucraina şi respectiv Ungaria.
În 31 octombrie, banca centrală a Japoniei reduce dobânda cheie pentru prima oară în ultimii 7 ani, de la 0,5% la 0,3%.China anunţă un pachet de stimuli destinat economiei, în valoare de 586 de miliarde de dolari. Pe 20 noiembrie, FMI acordă Islandei un împrumut de 2,1 miliarde de dolari, primul ajutor pentru stat occidental din 1976. La doar trei zile, Citigroup apelează la stat pentru 20 de miliarde de dolari.
Pe 25 noiembrie Rezerva Federală anunţă un plan de 800 de miliarde de dolari, destinat achiziţiei de active riscante şi dezgheţării creditului către consumatori. La două săptămâni, pe 16 Decembrie, FED reduce dobânda cheie până la cel mai scăzut nivel din istorie, 0,25%. Trei zile mai târziu, Preşedintele Bush anunţă că va folosi până la 17,4 miliarde din planul TARP pentru a sprijini General Motors, Ford şi Chrysler. De la falimentul Lehman Brothers şi până la sfârşitul lui 2008, indicele Dow Jones pierde 2283 de puncte.
Urmăreşte pe Money WebTV toate ştirile video şi emisiunile The Money Channel
