„Comunicatul emis de un grup de parlamentari PDL cu privire la faptul că o serie de instituţii de stat nu sunt incluse în legea salarizării unice este din mai multe puncte de vedere lipsit de logică. În primul rând, gruparea celor patru instituţii este anapoda, deoarece BNR nu are nicio legătură cu CSA, CNVM şi CSSPP în planul salarizării”, a declarat, pentru NewsIn, consilierul guvernatorului Băncii Naţionale a României (BNR) Adrian Vasilescu, în replică la solicitarea parlamentarilor.
El precizează că, din acest punct de vedere, „şi adresantul (FMI,n.r.) este ales în necunoştinţă de cauză”, în condiţiile în care BNR face parte din sistemul european al băncilor centrale şi se supune în exclusivitate reglementărilor Băncii Centrale Europene (BCE).
„Prin urmare, FMI, sub acest aspect, nu poate avea nicio influenţă asupra modului în care este salarizat personalul BNR”, a subliniat Vasilescu.
Consilierul guvernatorului BNR a adăugat că nici nivelul salarizării în cele patru instituţii nu este cât de cât apropiat astfel încât acestea să poată fi asociate din acest punct de vedere.
„Exemplul dat în comunicat, cu salariul de 19.600 de euro al preşedintelui CSA, nu are nicio legătură cu BNR. La banca centrală nu există niciun salariu de zeci de mii de euro, aşa cum se scrie în comunicat. Până şi guvernatorul BNR are cu mult sub 10.000 de euro”, a spus Vasilescu.
Reprezentantul băncii centrale a amintit că BNR nu este o instituţie bugetară.
„Niciun salariat al BNR nu este plătit din bugetul statului. BNR are independenţă nu numai instituţională, ci şi financiară în raport cu celelalte instituţii de stat, aceasta fiind o cerinţă obligatorie prevăzută prin statutul sistemului european al băncilor centrale şi prin dispoziţiile Tratatului de la Maastricht”, a completat Vasilescu.
Potrivit legii, Banca Naţională a României (BNR) este scutită de la plata impozitului pe profit, dar virează la bugetul statului o cotă de 80% din veniturile nete rămase după acoperirea cheltuielilor exerciţiului financiar şi a pierderii exerciţiilor precedente rămase neacoperite din alte surse.
În 2008, BNR a realizat un profit de 3,34 miliarde lei, de peste şapte ori mai mare decât cel înregistrat în anul precedent, reuşind,”împreună cu profitul obţinut în primele trei luni din 2009″, să acopere în întregime pierderile din anii anteriori, arată raportul anual al băncii centrale.
Totodată, consilierul guvernatorului BNR a afirmat că „salariaţii BNR nu beneficiază de pensii excepţionale şi în niciun caz de pensii nesimţite”.
„În acelaşi timp, este un neadevăr că salariile de la BNR afectează bugetul şi economia naţională. Dimpotrivă, dacă ar fi reduse salariile de la BNR, ar pierde în primul rând bugetul, prin faptul că de la banca centrală ar veni mai puţini bani pentru impozitul pe salarii”, a spus el.
Vasilescu a declarat că, „dincolo de aspectul legal, care face imposibilă integrarea BNR în cadrul unei legi unice de salarizare, mai intervine şi statutul profesional”.
„Personalul BNR adună, într-o majoritate covârşitoare, studii superioare, doctorate şi specializări în marile centre financiare ale lumii, fapt ce implică o salarizare corespunzătoare. Totodată, a brusca salariaţii specialişti de la BNR, care şi acum sunt cu mult sub nivelul de salarizare din băncile comerciale, ar însemna să fie obligaţi specialiştii din banca centrală să migreze către băncile comerciale. Are cineva interes să dezorganizeze această instituţie printr-un gratuit apel la o ideologie egalitaristă?”, a afirmat Adrian Vasilescu.
Mai mulţi parlamentari PDL au trimis o scrisoare FMI, prin care solicită modificarea condiţiilor impuse României prin acordul cadru, astfel încât instituţii precum BNR, CNVM, CSA şi CSSPP să fie incluse în Legea salarizării unitare, susţinând că salariaţii acestor entităţi ar fi în continuare privilegiaţi.
„Vă solicităm să reanalizaţi condiţiile impuse României prin acordul semnat de FMI cu Guvernul României pentru o finanţare externă totală de 19,95 miliarde euro, destinat susţinerii României pe durata crizei economice. Aceste condiţii trebuie modificate astfel încât toate instituţiile din sectorul de stat să beneficieze de acelaşi tratament prin includerea lor în Legea cadru privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice”, se arată în scrisoarea semnată de 22 parlamentari ai PDL.
Democrat-liberalii dau exemplul venitului mediu brut lunar al preşedintelui CSA, de 19.600 de euro şi adaugă că, deşi această categorie de persoane este obligată să-şi facă publice veniturile prin declaraţie de avere, „la rubrica venituri este completat conform fişei fiscale”, document care nu este însă accesibil publicului.”Considerăm că păstrarea în aceste instituţii a unor salarii de zeci de mii de euro lunar este inacceptabilă în condiţiile în care salariul minim brut este de 600 lei (140 euro), iar salariul mediu brut pe economie este de 1702 lei (400 euro). Sunt cazuri în care pensionarii se află în situaţia de a nu-şi putea plăti cheltuielile curente cu întreţinerea şi medicamentele. Păstrarea unor asemenea dezechilibre duce implicit la afectarea bugetului şi economiei naţionale”, conchid semnatarii.
