În noaptea de sâmbătă spre duminică, timp de trei ore şi jumătate, lui Constantin Curelea i s-au făcut mai multe investigaţii medicale, după care acesta a fost transportat, din nou, la locul de unde fusese luat – cinematograful Patria din Capitală, potrivit unui comunicat remis MEDIAFAX.
Curelea se află în continuare în greva foamei, alături de preşedintele Sindicatului Liber „România Film”, Maria Bikfalvi.
Membrii Sindicatului Liber „RomâniaFilm” au transmis, în 15 noiembrie, un comunicat, în care spuneau că ministrul Culturii, Puiu Haşotti, trebuie să-şi prezinte scuze public pentru că a refuzat să aibă un dialog cu ei, de la începerea conflictului de muncă.
„În urma emiterii Ordinului ministrului Culturii şi Patrimoniului Naţional nr. 2483/19.09.2012, prin care au fost demişi trei membri din Consiliului de Administraţie al RADEF Româniafilm şi au fost numiţi alţi trei membri, întrucât respectivul ordin încalcă flagrant legislaţia în vigoare, în speţa OUG 109/2011, membrii Sindicatului Liber «Româniafilm» au protestat timp de 15 zile, atât în faţa Ministerului Culturii şi Patrimoniului National (MCPN), cât şi în faţa sediului Guvernului României”, se spunea în comunicatul semnat de preşedinta sindicatului, Maria Bikfalvi, care la momentul respectiv se află în cea de-a patra zi de greva foamei.
„În urma indiferenţei arătate de conducerea MCPN, a d-lui. ministru Puiu Haşotti, a d-lui. secretar de stat Victor Opaschi şi a d-lui. secretar de stat Sergiu Nistor, preşedintele Sindicatului Liber «RomâniaFilm», Maria Bikfalvi, vicepreşedintele Constantin Curelea şi directorul economic al RADEF «RomaniaFilm», Marcel Negruţi, începând cu ziua de 12.11.2012, au intrat în cea mai extremă formă de protest, aflându-se, deja, în cea de-a patra zi de grevă a foamei”, continua comunicatul.
De asemenea, potrivit aceluiaşi document, Puiu Haşotti ar fi afirmat public faptul că „nu are ce discuta cu greviştii foamei de la RomâniaFilm, deoarece a fost jignit într-un interviu” şi că, „până aceştia nu-şi vor cere scuze public, nici nu se va uita la ei”.
Membrii de sindicat au răspuns că nu a existat nicio declaraţie publică de acest tip. „Dacă vorbim de scuze publice, ar trebui ca dvs. să vă cereţi scuze membrilor de sindicat din RomâniaFilm, întrucât, timp de 15 zile în care aceştia au protestat, nu v-aţi făcut timp, nici barem un minut, să aveţi un dialog constructiv, referitor la situaţia regiei şi la revendicările acestora. Declaraţiile făcute de dvs. în întrevederile cu reprezentanţii mass-media sau ai conducerii Cartelului Alfa, prin care afirmaţi că «nu aveţi ce discuta cu greviştii foamei de la RomâniaFilm, deoarece aţi fost jignit într-un interviu» şi că «pâna aceştia nu-şi vor cere scuze public nici nu vă veţi uita la ei», vă descalifică în faţa tuturor salariaţilor din sistemul public al domeniului «cultură», care vor taxa declaraţiile dvs. ori de câte ori vor avea ocazia”, se spunea în acelaşi document.
„În consecinţă, având în vedere hotărârea dvs. de a nu avea dialog cu salariaţii care se află în cea de-a patra zi de grevă a foamei, protest extrem la care s-a ajuns doar pentru a vă cere să intraţi în legalitate în ceea ce priveşte situaţia de la RADEF RomâniaFilm, aşteptăm scuzele dvs. publice şi vă asiguram de toată colaborarea şi pe viitor”, se mai spunea în document.
Protestatarii cer anularea Ordinului nr. 2483 emis de Ministerul Culturii, prin ministrul Puiu Haşotti. Aceştia spun că, potrivit unor informaţii neoficiale, autorităţile intenţionează să treacă RomâniaFilm în subordinea Secretariatului General al Guvernului, şi astfel în RA-APPS (Regia Autonomă – Administraţia Patrimoniului Protocolului de Stat).
În ultimele două săptămâni, membrii Sindicatului Liber România Film au protestat în faţa Ministerului Culturii şi apoi în faţa Guvernului, fără să li se răspundă la cereri.
Cele mai recente negocieri ale membrilor Sindicatului „RomâniaFilm” cu autorităţile au avut loc săptămâna trecută, cu ministrul delegat pentru dialog social Liviu Pop. Acesta „a specificat că ministrul Haşotti nu este dispus să discute cu noi”, a declarat pentru MEDIAFAX Marcel Negruţi, în 12 noiembrie, când a intrat în greva foamei alături de Bikfalvi şi Curelea, protestul desfăşurându-se la cinema Patria din Capitală.
Tot atunci, Marcel Negruţi a subliniat evoluţia pe care a înregistrat-o RADEF sub consiliul de administraţie care a fost schimbat de ministrul Haşotti şi a adăugat că, până la sfârşitul anului, va fi redeschis cinematograful „Victoria” de la Târgu Jiu, care a fost renovat şi va primi numele regizorului Sergiu Nicolaescu.
Cei trei sunt susţinuţi şi de sindicalişti din teritoriu.
Sindicaliştii protestează faţă de decizia ministrului Puiu Haşotti nr. 2483 din 19 septembrie, susţin actuala conducere a RADEF „RomâniaFilm”, cer menţinerea salariilor şi păstrarea locurilor de muncă. De asemenea, una din principalele revendicari ale sindicaliştilor este aceea de stopare a procedurilor de trecere a unor cinematografe în administrarea autorităţilor locale.
Prin ordinul 2483 din 19 septembrie, al ministrului Haşotti, au fost revocaţi din funcţia de membru al CA al RADEF Alexandru Ungureanu, Nicolae Radu-Cristian şi Gheorghe Bălăşoiu. În locul acestora, în CA al RADEF au fost numiţi Emanuela Elena Pendiuc, în calitate de reprezentant al Ministerului Culturii, Irina Margareta Nistor şi Maxim Meca. Pe 5 octombrie, Puiu Haşotti l-a eliminat pe Maxim Meca din componenţa Consiliului de Administraţie. Aceasta a fost, de altfel, singura cerere a protestatarilor la care Puiu Haşotti a răspuns favorabil.
De asemenea, pe 28 septembrie, Sindicatul Liber „RomâniaFilm” a înaintat o sesizare premierului Victor Ponta, în care cerea anularea ordinului ministrului Culturii prin care a fost schimbată componenţa CA al RADEF.
Maria Bikfalvi a depus, la câteva zile de la începerea protestelor din faţa ministerului Culturii, şi plângere penală împotriva ministrului Culturii, Puiu Haşotti, pentru „abuz în serviciu”. Sindicatul RomâniaFilm consideră că respectivul ordin este „nelegal şi netemeinic” din mai multe motive. Astfel, ordinul ar încălca, potrivit reprezentanţilor sindicatului, articolul 5 din OUG nr 109/2011, potrivit căreia „autoritatea tutelară numeşte membrii consiliului de administraţie al regiei autonome după o procedură stabilită expres şi imperative de acte text de lege”. Pe de altă parte, sindicatul consideră că „nu există o justă cauză pentru revocarea celor trei membri din Consiliul de Administraţie”.
Sindicatul a mai atras atenţia asupra faptului că Mihail Ţintea solicită să fie repus în funcţia de director general al RADEF RomâniaFilm şi să i se plătească drepturile de care ar fi dispus în perioada suspendării contractului său individual de muncă, faţă de soluţia definitivă pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, pe 13 septembrie 2012.
Mihail Ţintea a fost înlăturat din funcţia de director general al RADEF în mai 2007, fiind considerat, în urma unor controale ale Ministerului Culturii, responsabil de managementul defectuos al regiei şi de neexploatarea corespunzătoare a cinematografelor din administrare, ceea ce a dus la scăderea veniturilor instituţiei. Ulterior, el a depus acţiune în instanţă împotriva Consiliului de Administraţie al regiei, cerând reintegrarea în funcţie.
După înlăturarea lui Ţintea, Ministerul Culturii l-a numit la conducerea regiei pe Maxim Meca, fapt care, la vremea respectivă, a generat numeroase proteste ale sindicaliştilor RADEF.
Meca a fost apoi înlocuit de Marius Iuraşcu, care conduce RomâniaFilm din 18 iunie 2009.
Pe 5 martie 2012, Iuraşcu a fost numit de premierul de la momentul respectiv, Mihai Răzvan Ungureanu, în funcţia de secretar de stat în Ministerul Culturii. Atunci, Iuraşcu s-a suspendat din funcţia de director general al RomâniaFilm pe perioada mandatului său de secretar de stat la Ministerul Culturii. Conducerea interimară a RomâniaFilm a fost preluată de Marcel Negruţi, directorul economic al regiei. Pe 4 mai 2012, Iuraşcu a demisionat însă din funcţia de secretar de stat la Ministerul Culturii, revenind la conducerea RADEF.
RomâniaFilm (RADEF) este o regie autonomă în subordinea Ministerului Culturii, nesubvenţionată de la bugetul de stat, care a reabilitat, modernizat şi digitalizat, în doi ani ai echipei de management, conduse de Iuraşcu, cinematografele „Republica” din Cluj (care a primit denumirea „Florin Piersic”), „Patria” din Ploieşti (care astăzi se numeşte „Premiera”), a reabilitat sala „Europa” din Bucureşti (care se află în circuitul Europa Cinema), a digitalizat sala „Patria” din Craiova şi a deschis cinci săli de Caffe Cinema 3D, în Bucureşti, Ploieşti, Călăraşi, Turnu Severin şi Craiova. În prezent, şi alte săli de cinema din reţeaua RomâniaFilm sunt în curs de modernizare.
