„Acum câţiva ani, la ora asta ar fi fost două‑trei maşini la fiecare pompă, iar în magazin n‑ai fi avut unde să arunci un ac.“ E vineri după‑amiaza şi în benzinăria Petrom din Lehliu este un singur autoturism. O Dacie 1310 roşie, cu aripa din stânga faţă vopsită în negru. Puştiul care o conduce pune benzină de 40 de lei, plăteşte şi apoi demarează în trombă. Angajatul care ar trebui să‑i ajute pe clienţi se uită lung după el, după care îşi face de lucru aranjând alene nişte saci cu cărbuni pentru grătar.
Câţiva kilometri mai încolo, pe autostrada Bucureşti‑Constanţa, o altă staţie de carburanţi a Petrom, aşezată pe sensul de mers spre litoral, este literalmente luată cu asalt. Pe lângă benzină ori motorină, şoferii şi pasagerii, în majoritatea lor bucureşteni evadaţi pentru un weekend la mare, cumpără cantităţi impresionante de sandvişuri, snacks ori răcoritoare. Cei cinci casieri scanează produsele cu o viteză aproape neverosimilă, iar rumoarea clienţilor se împleteşte cu sunetul caselor de marcat.
MAI VIN CLIENŢI LA VIN? Dacă la Lehliu impactul mutării traficului de pe drumul naţional spre autostradă se simte deja de ani buni, în alte locuri oamenii de‑abia acum încep să conştientizeze ce‑i aşteaptă.
„Eu personal nu cred că va fi un gol foarte mare după ce se va deschide autostrada Cernavodă‑Constanţa. Poate să avem o scădere de 10–15%“, spune Ion Puşcă, directorul general al Casei Vinului Dr. Puşcă. Firma sa deţine în Făclia, pe DN22C, cam la jumătatea distanţei dintre cele două oraşe, un restaurant şi un magazin de băuturi. Enologul afirmă că, la momentul oportun, va decide dacă este nevoie să‑şi facă reclamă pentru a‑şi menţine clienţii. „Noi ne bazăm şi pe traficul de tranzit, dar şi pe consumatorii locali din Medgidia, Cernavodă şi chiar Constanţa. Şi, oricum, în scenariul optimist, autostrada va fi gata complet de‑abia pentru sezonul estival 2013, iar până atunci mai e“, arată Ion Puşcă.
Pentru alţii, însă, schimbarea este mult mai aproape. Oficialii declară, susţinuţi de constructori şi de progresul din teren, că autostrada Arad‑Timişoara (32 de kilometri) va fi dată în folosinţă până la finalul acestui an, unele semne de întrebare existând încă asupra datei de punere în funcţiune a centurii autostradale a Aradului (12 kilometri care ar urma să lege segmentul de autostradă de DN7 spre Nădlac). „Ştim că lucrările au avansat mult şi ne aşteptăm să se inaugureze la timp. Sperăm, totuşi, ca o parte din trafic să rămână pe drumul naţional“, spune Angela Morar, administratorul pensiunii şi restaurantului Cabana Deltei, situată în Şagu, pe şoseaua dintre cele două oraşe. Ea dezvăluie că deja au început demersurile pentru realizarea unui website de promovare şi că se gândeşte serios la publicitate. „În plus, probabil că de la anul, vom avea aici şi un loc de joacă şi e posibil să construim şi o piscină. În noile condiţii, este necesar să devenim cât mai atrăgători“, explică Angela Morar.
CONCEDII‑BLIŢ. Creşterea vitezei de deplasare nu afectează, însă, doar afacerile de pe traseu, ci şi pe cele de la destinaţie. De prin 2007, de când A2 a ajuns să lege Capitala de Cernavodă, hotelierii de la mare se plâng că turiştii le calcă pragul mai mult la sfârşitul săptămânii, de luni până joi gradul de ocupare fiind, uneori, de‑a dreptul neglijabil. „Se face, într‑adevăr, din ce în ce mai mult turism de weekend“, spune Elena Năstase, de la Vila Şteffy din Costineşti, gândindu‑se nu tocmai fericită la ce se va întâmpla atunci când un şofer care conduce cu viteză legală va ajunge din Bucureşti până în „staţiunea tineretului“ în circa o oră şi 45 de minute.
Citește mai mult în MONEY EXPRES despre victimele autostrăzilor românești
