Condiţiile climatice favorabile de anul trecut au reuşit să plaseze România pe locul secund din Europa la producţia de porumb. Efectele pozitive au fost nu doar la nivelul preţurilor produselor agricole dar şi la nivelul sectorului zootehnic care a beneficiat de furaje mai ieftine, implicit şi mezeluri şi produse din carne mai ieftine.
Popularitatea premierului Ponta va avea de suferit de pe urma unei combinaţii de factori deosebit de impopulari: scumpirea alimentelor din cauza secetei, majorararea tarifelor la energie electrică, gaze naturale plus preţurile record la carburanţi. Indiferent de recompensele sau subvenţiile pe care le prevede executivul ca măsuri compensatorii pentru fermieri, preţurile or să urce semnificativ.
Pentru consumatorul final scumpirile se vor resimţi în lunile următoare, mai ales că efectele secetei sunt deja vizibile. Preţul en gors al grâului a crescut cu peste 50%, la fel ca şi cel al porumbului şi al florii soarelui. În ciuda acestor creşteri la materiile prime, Ministrul Agriculturii, Daniel Constantin, speră că această scumpire se va regăsi doar parţial în preţul alimentelor de pe rafturile magazinelor, invocând situaţii din trecut în care creşteri semnificative ale preţului la grâu provocau creşteri de 3-5% pentru produsele alimentare din comerţul cu amânuntul.
De această dată specialiştii din agricultură îl contrazic pe oficialul guvernamental. Preţul pâinii va creşte cu 20% în această toamnă, în timp ce carnea, laptele şi produsele lactate se vor scumpi cu cel mult 10%, pe fondul secetei care a afectat în ultima perioadă România, dar şi al crizei economice de la nivel mondial, consideră Dragoş Frumosu, preşedintele Federaţiei Sindicatelor din Industria Alimentară (FSIA).
În acelaşi timp şi preţurile mezelurilor vor creşte cu 5 – 10% până la sfârşitul anului, În acelaşi timp, preţul mezelurilor ar putea urca cu 5 – 10%, până la sfârşitul anului, din cauza scumpirii cărnii de porc pe piaţa europeană, care înregistrează cel mai mare preţ din ultimii patru ani, spune directorul executiv al Asociaţiei Române a Cărnii (ARC), Mihai Vişan.
Aceste scumpiri nu ţin cont de scumpirea utilităţilor, dintre care cea a gezelor naturale este cea mai importantă. Liberalizarea completă a gazelor naturale va obliga întreprinderile mici şi mijlocii, care în marea lor majoritate beneficiau de preţurile de pe piaţa reglementată să cumpere de piaţa liberă, care este aliniată la nivelul cotaţiilor internaţionale. Scumpirea gazelor cu 10%, măsură anunţată începând cu 15 septembrie, va influenţa costurile de producţie ale procesatorilor, deşi ponderea în produsul finit va fi mai redusă decât cea a materiei prime.
Efectele secetei din România au toate şansele să fie dramatice, mai ales în condiţiile în care la nivel global ţările exportatoare de alimente sunt cuprinse de secetă. Statele Unite sunt afectate de cea mai puternică secetă din ultimii 56 de ani, ceea ce afectează preţul mondial la grâu, porumb şi alte alimente. În plus, cotele de biocarburanţi impuse la comercializarea carburanţilor la pompă nu fac altceva decât să urce şi mai mult preţurile. Aceşti factori contribuie la creşterea preţurilor mondiale la grâu, porumb şi alte alimente, iar această scumpire stimulează exporturile de produse agricole de bază din România.
Pe de altă parte vor creşte importurile de carne, la comercializarea căreia profitul este mai mare. Procesatorii români importă circa 40% din carnea necesară procesării, în special de pe piaţa Uniunii Europene, la un preţ de circa 1,75 euro pe kg carcasă, iar restul provine de pe piaţa internă, la un preţ similar.
Preţurile intrenaţionale ale cerealelor în special pot creşte şi mai mult dacă state producătoare, precum Rusia sau Ucraina vor interzice exporturile pentru a satisface cererea de pe piaţa internă. România nu are această opţiune, mai ales în condiţiile în care o bună parte din producţia agricolă, oricum insuficientă pentru a asigura necesităţile pieţei interne, este controlată de companii străine care nu vor tolera diminuarea provocată de acţiunile de protecţie socială.
Prin natura pieţei globalizate, consumatorul român este forţat să concureze cu consumatorul american, vest-european sau asiatic pentru a-şi cumpăra pâinea. Problema este că românii alocă o cotă uriaşă din venituri pentru alimente, comparativ cu alte state. Astfel, la noi alimentele ocupă o pondere de 31% în coşul de consum. Procentaj mult peste cel din Cehia (16,02%), Slovenia (17,06%), Bulgaria (18,2%), Slovacia (18,23%), Estonia (20,9%), Polonia (20,98%), Letonia (23,99%) ori Lituania (25,88%) – dublu cât media UE-27 (15,31%). Fără a pune la socoteală SUA sau Germania unde este sub 10%. Pentru pensionari, în general categoriile nefavorizate, ponderea alimentelor trece de 60% din coşul de consum şi care vor fi drastic afectaţi. Dacă premierul Ponta nu va reuşi să direcţioneze nemulţumirile populaţiei spre Traian Băsescu şi “clica sa” rezultatul la alegerile din decembrie va fi mult sub aşteptări. USL mizează în prezent pe majoritatea absolută, de peste 50% în viitorul Parlament.
