Cele mai dificile negocieri se refera la contributiile financiare ale fiecarui stat membru in parte avand in vedere ca marile state contributoare au mari retineri in a da mai mult la bugetul european.
De ce bani poate dispune UE?
Un buget ideal al UE s-ar situa pentru o perioada de 7 ani, in jur de 1025 de miliarde de euro, in teriorul sau politica de coeziune, destinata statelor care stau economic mai prost, politica agricola, educatia si inovatia ar fi puse la mare cinste.
UE are mai multe responsabilitati acum decât in trecut, politica externa ar trebui si ea bine finantata. La fel, cresterea economica, creerea locurilor de munca, legata cu toate ariile deja mentionate, este si ea subliniata.
In fine , impinsa de Parlamentul European, Comisia a pus accentul si pe politicile legate de mediu inconjurator.
Doua grupuri de state se cearta
Exista acum doua grupuri de state bine deficinite : un grup mic dar puternic economic vorbind, care se opune clar acestor propuneri ale Comisiei Europene si un grup mare de state slab pregatite economic care sint pentru aceasta.
Motivul este limpede : cei puternici (Austria, Germania, Finlanda, Franta, Suedia si Marea Britanie) nu mai vor sa plateasca dezvoltarea economica a celor slabi. Timpurile sint grele, criza se prelungeste, economiile mari sint amenintate si ele , prin urmare economii se impun ; prudenta este necesara.
Cele sase tari cer , prin urmare, reducerea globala a cheltuielilor cu cel putin 100 de miliarde de euro.
Statele care au insa nevoie de fondurile europene ca de aer (acestea fiind majoritatea est europene dar nu numai) spun ca finantarea trebuie sa continue nestingherita.
Ele ar fi de acord cu unele economii, dar nu facute in detrimentul lor sau numai in detrimentul lor. Aceste state au sentimentul clar ca li se face o nedreptate, ca au fost primite intr-un club exclusivist si ca li se intoarce spatele la greu.
Pentru moment statele UE se afla intr-un dezacord de principiu atât de profund , incât in luna iunie, când sefii de stat euriopeni ar fi trebuit sa gaseasca o pozitie comuna, discutia nici nu va cuprinde cifre.
Acordul este sperat pentru decembrie, poate, si din acel moment alte negocieri vor debuta, cele cu Parlamentul European.
Agricultura si coeziunea
Acestea sint cele doua mari politici pentru care Comisia Europeana a propus o finantare de 376 de miliarde pentru coeziune (destinata mai ales regiunilor sarace) si de 386.9 pentru Politica Agricola Comuna (subventii directe si dezvoltare rurala).
Coeziunea va fi insa o victima sigura a reducerilor de bani intrucât Franta, o tara mare si facînd parte din cele care vor mai putine cheltuieli, nu va lasa insa banii pentru fermieri sa-i scape din mâna.
« Pozitia Frantei privind PAC este ferma », confirma marti 29 mai ministrul francez al afacerilor europene Bernard Cazeneuve.
Prin urmare, daca nu se vor reduce bani de la agricultura, se vor reduce de la coeriune.
Aceasta are darul de a le supara pe tarile mai putin prospere care au format de altfel un grup numit « Prietenii coeziunii ». O reuniunea la nivel inalt a acestui grup areloc vineri 1 iunie la Bucuresti.
Animate de Polonia, care pe alocuri mai face si cavaler singur, aceste state vor sa transmita un mesaj coerent si puternic in favoarea pastrarii unui plic cu bani robust.
« Prietenii coeziunii » s-aui intâlnit si luni seara si au inclus in mesajul lor precizarea ca o politica de coeziune puternica va ajuta relansarea economica si creerea locurilor de munca.
Trebuie remarcat ca textul , considerat de unii oportunist si de altii usor patetic, are meritul de a tine pasul cu discursurile politice aflate acum la moda.
Iata de ce, printre altele, sefii de stat nu vor putea dezbate concret , cifrele viitorului buget in luna iunie.
Ministrul român al afacerilor euroepen Leonard Orban spunea marti la Bruxelles ca « discutia nu a ajuns inca la maturitatea necesara ». Dar divergentele mari de opinie si refuzul ambelor parti de a da inapoi fac ca in acest moment un compromis sa fie greu de imaginat.
Noi reguli privind finantarea UE ?
Ideea de a optimiza finantarea UE nu este noua dar este legata de acest nou cadru financiar multianual. Comisia Europeana a vazut aici oportunitatea de a le conditiona pe statele membre pentru ca banii sa fie folositi mai repede si mai eficient.
In proiecte destinate politicii de coeziune se vorbeste prin urmare despre o conditionalitate macroeconomica, prin care un proiect pentru a fi finantat de Bruxelles, trebuie sa intruneasca o serie de conditii macroeconomice.
Se discuta de asemenea, dar dezbaterea este doar la inceput, ca sumele acordate sa poata fi redirectionate, la nevoie spre alte domenii in care un stat membru ar avea mai multa nevoie.
Comisia Europeana ar dori sa poata cere unui stat poate modificari de contract. Este vorba mai alesdespre tarile care se afla in plina asistenta financiara internationala ori europeana, cum este cazul României.
Fondurile ar trebui sa fie suspendate cand un stat membru nu reuseste sa ia masuri eficace la cererea Comisiei.
In fine, ca si in prezent, ideea este ca Bruxelles-ul sa poata continua a suspenda partial sau total platile pentru programele unde nu se respecte anumite conditionalitati sau ca pedeapsa pentru un deficit public excesiv.
