„Dacă va fi votată o scădere a CAS cu 10% va trebui să fie un ministru al Finanţelor care să o aplice. Nu poţi să stai să fii ministrul Finanţelor în condiţiile în care bugetele sunt perfect dezechilibrate prin legi care nu ţin cont de realitatea economică. Noi nu ascundem banii, dacă am avea 10% în plus la care am putea renunţa în momentul de faţă, nu am renunţa la ei, ar însemna, proporţional 2-3% din PIB. Dacă am avea 2-3% din PIB, am da ceva mai mulţi bani la sănătate, la infrastructură, avem foarte multe locuri în care avem nevoie de câteva miliarde de euro”, a declarat Vlădescu.
Ministrul a declarat că va pleca de la Finanţe şi în cazul în care parlamentarii vor vota mărirea punctului de pensii sau orice alte măsuri care modifică bugetul în forma sa actuală, elaborată de executiv.
”Eu am fost, din nefericire, şi o spun cu toată responsabilitatea, adversarul majorării pensiilor în anul 2007 tocmai din cauza riscului de sistem pe care acea majorare o introducea. S-a dovedit că am avut atunci dreptate. Aici nu e vorba de fiecare pensionar în parte, şi mai ales de pensionarii cu venituri mici, dar este vorba de un echilibru al bugetului de pensii şi al bugetului românesc, deci nu este ceva care să fie împotriva vreunui cetăţean, ci un act pe care-l facem în favoarea tuturor cetăţenilor. Dacă Parlamentul va vota aceste decizii va fi nevoie ca un alt ministru al Finanţelor să le aplice pentru că eu nu sunt capabil să aplic un alt buget decât cel pe care îl avem acum”, a subliniat Sebastian Vlădescu.
Vlădescu a declarat că nu este posibil nici ca bugetul Sănătăţii să fie mărit la 4% din PIB, aşa cum doresc parlamentarii, explicând că bugetul actual nu permite o asemenea măsură.
”Parlamentul, ca şi mine, doreşte ca bugetul fiecărui minister, fiecărui ordonator de credite să fie mai mare decât în momentul de faţă. Din păcate, nevoie sunt foarte mari, resursele sunt din ce în ce mai limitate, sau ceva mai limitate decât eram învăţaţi. Deocamdată ne încadrăm în bugetul pe care îl avem pentru că asta ne permite să funcţionăm şi să plătim nevoia de funcţionare normală a statului român în toate zonele, după ce trece bugetul, după ce vin partenerii externi şi avem negocieri, după ce vedem două-trei luni de evoluţie economică, în acel moment ne gândim la potenţiale creşteri de bugete în cazul în care e posibil”, a spus ministrul Finanţelor.
