Vladimir Pasti: Erorile politice ale PD-L

comentariu, PD-L, Vladimir Pasti

În primul rând, ignoră opinia populaţiei. Toate sondajele de opinie, indiferent ce institut le-a făcut, au indicat că trei sferturi din populaţie consideră că România se îndreaptă într-o direcţie greşită, iar marea majoritate consideră că primul lucru care trebuie schimbat este guvernarea. Iar tocmai acest lucru a refuzat să îl facă PD-L. A menţinut piesele principale ale fostului guvern Boc şi a păstrat acelaşi program de guvernare. Desfiinţarea Senatului şi reducerea numărului de parlamentari, marea inovaţie constituţională echivalată cu “reforma statului”, este ultimul lucru care îi interesează pe cetăţeni, inclusiv pe cei care l-au votat pe Traian Băsescu, sau sunt activişti PD-L. Ce-i interesează pe cetăţeni sunt locurile de muncă, salariile, pensiile, investiţiile, adică economia. Or, asta nu-l interesează pe noul cabinet Boc. Pe el îl interesează echilibrul bugetar şi finanţarea deficitului bugetului. Adică banii de care va dispune guvernul. Iar dintre banii de care poate dispune guvernul, nu-l interesează banii care pot veni de la UE pentru fondurile structurale, pentru că aceia, vorba d-lui Berceanu, sunt greu de obţinut. Îl interesează doar banii care pot veni din împrumuturi guvernamentale, pentru că despre aceia nu-l întreabă nimeni cum îi foloseşte, iar PD-L este pregătit să folosească banii publici ca şi cum i-ar scoate din puşculiţa personală. Această diferenţă uriaşă dintre obiectivele PD-L şi obiectivele populaţiei în materie de guvernare este o gravă eroare politică a PD-L, care trece prea uşor peste faptul că, acum, nu mai are pe cine da vina.

A doua mare eroare a PD-L este legitimarea noului său guvern şi a vechii sale guvernări, în voturile aşa zişilor “independenţi”, de fapt parlamentari ai partidelor adverse, cumpăraţi de PD-L prin onoruri, funcţii şi chiar portofolii ministeriale. Prin acest procedeu, PD-L a instituţionalizat piaţa votului parlamentar. Sigur că această piaţă a existat şi până acum şi a fost folosită atât de grupurile de influenţă, cât şi de partide. Dar instituţionalizarea ei este un mare şi regretabil pas înainte. Este adevărat că iniţiativa nu i-a aparţinut PD-L, ci preşedintelui Traian Băsescu care, interpretând original articolul din Constituţie care spune că “preşedintele României se consultă cu partidele politice”, i-a tratat pe parlamentarii cumpăraţi de PD-L ca şi cum ar fi un partid politic parlamentar şi i-a chemat la consultări. Pasul următor a fost făcut însă de PD-L, care a încheiat cu ei un “tratat” de alianţă la guvernare, ca şi cum ar fi fost un partid. Dar ei nu sunt un partid. Nu au nume, nu au organizare, nu au aderenţi, nu îndeplinesc niciuna dintre condiţiile legale pentru a fi un partid. Sunt doar nişte şmecheri care au înţeles că pot câştiga dacă vând la licitaţie, pe piaţa neagră, statutul lor de parlamentar cu drepturi depline. Pentru un partid care flutură steagul reformei morale a clasei politice, instituţionalizarea acestei pieţe negre este mai rea decât legalizarea prostituţiei şi a drogurilor.

A treia mare greşeală pe care a făcut-o PD-L este să creadă că tot ce trebuie să facă este să pună mâna pe banii FMI. Nu ştie aritmetică. El are nevoie de o sumă dublă decât poate obţine de la FMI şi UE împreună. Chiar dacă îi ia, în luna mai aceşti bani se termină, iar în septembrie va fi nevoit să facă faţă la cea mai neagră gaură financiară din istoria acestei ţări. Pe care o va plăti politic. Cum a plătit PNŢCD în 2000.


> Vladimir Pasti este profesor la Şcoala Naţională de Ştiinţe Politice şi Administrative din Bucureşti şi director INSOMAR