Ponderea populaţiei de peste 65 de ani în total va creşte de la 15% la peste 20%, cifră care rămâne însă sub media UE, care creşte de la 17,4% la 23,6%.
De asemenea, rata de dependenţă, adică raportul dintre populaţia de peste 65 de ani şi cea de 15-64 de ani creşte de la 21,3% la 30,3%. În UE, acest indicator va creşte de la 26 % la 38% între 2010 şi 2030.
Eurostat nu include însă statistici despre rata reală de dependenţă, care în România este mult mai mare din cauza vârstei reduse de pensionare. Practic, raportul dintre salariaţi şi pensionari în România este deja unu la unu. De asemenea, Eurostat nu ajustează datele cu statistici despre câţi români stau degeaba.
Cea mai mare scădere a populaţiei este estimată în Bulgaria – mai mult de 10%. Dintre statele mari ale UE, creşteri de peste 10% vor fi în Marea Britanie şi Spania. Statistica Eurostat ia în calcul atât sporul natural cât şi migraţia.
La ce folosesc aceste prognoze:
1. Proiecţia sistemelor de pensii, publice şi private. Pentru a putea asigura un venit suficient la pensie salariaţilor de acum, este necesară fie creşterea contribuţiilor fie majorarea vârstei de pensionare.
2. Proiecţia serviciilor de educaţie şi medicale. Numărul beneficiarilor este pe un trend de scădere în primul caz şi de creştere susţinută în cel de-al doilea.
3. Estimarea cererii şi ofertei pe piaţa imobiliară. În cazul locuinţelor cumpărate pe credit, există presiuni de reducere a valorii activului pe termen lung.
