Australianul în vârstă de 40 de ani, cu domiciliu obligatoriu în Anglia, din luna decembrie, va compărea în faţa Înaltei Curţi, unde va face recurs la decizia din luna februarie a unui tribunal londonez de a valida cererea de extrădare emisă pe numele său de Suedia.
Assange a respins constant acuzaţiile de agresiune sexuală şi viol aduse de două suedeze ca urmare a unor aşa-zise fapte petrecute, în august 2010, în Suedia. El a afirmat întotdeauna că tinerele şi-au dat acordul pentru a întreţine relaţii sexuale.
În februarie, în primă instanţă, judecătorul britanic Howard Riddle a dat undă verde extrădării. El a respins argumentele apărării, în special cel referitor la faptul că Assange nu ar beneficia de un ‘proces echitabil’ în Suedia sub pretextul că dosarele cu caracter sexual sunt judecate cu uşile închise în această ţară.
Assange nu a fost inculpat oficial de către autorităţile suedeze, dar a fost arestat, în decembrie, la Londra, în baza unui mandat european de arestare emis de Stockholm, după care a fost obligat la domiciliu forţat într-un conac englez ce aparţine unui prieten de al său.
Reţinerea lui a intervenit într-un moment în care WikiLeaks publica numeroase telegrame diplomatice americane, fapt ce a provocat furia guvernului de la Washington dispus să instrumenteze ‘o maşinaţie’ pentru neutralizarea lui Assange, după cum afirmă partizanii săi.
Înalta Curte îşi va face cunoscută decizia joi. Procedura judiciară se anunţă oricum de lungă durată, Assange subliniind că va utiliza toate mijloacele aflate la dispoziţia sa, chiar şi recurs la Curtea Supremă dacă va fi necesar, pentru a se opune extrădării
