La începutul anilor ’90, coasta catalană era una dintre destinaţiile turistice favorite pentru mafioţii ruşi. Apoi aceştia şi-au dat seama că Spania, cu legislaţia sa tolerantă, ar putea servi ca bază pentru conducerea operaţiunilor internaţionale. Atunci când magistraţii şi poliţia au decis să se mobilizeze împotriva acestei infracţionalităţi, aceasta era deja înrădăcinată, arată documentele WikiLeaks.
Însă la sfârşitul lui august 2009, ambasada americană de la Madrid a subliniat activitatea autorităţilor. „Guvernul spaniol a desfăşurat două operaţiuni majore – numite Troika (2008-2009) şi Avispa (2005-2007) – împotriva reţelelor ‘ruse’ din Spania, care au dus la arestarea a peste 60 de suspecţi, dintre care patru dintre cei opt sau 10 capi ai mafiei ruse aflaţi în afara Rusiei”, se arată în document.
În 13 ianuarie 2010, în cursul unei reuniuni a grupului de lucru americano-spaniol privind crima organizată din Eurasia, procurorul Jose Grinda Gonzales a prezentat o imagine sumbră a situaţiei. El a calificat Belarusul, Cecenia şi Rusia drept „state mafiote” şi a avertizat că Ucraina „va deveni unul”. „În fiecare dintre aceste state, nu se poate face diferenţa între activităţile guvernului şi cele ale grupărilor de crimă organizată”, a subliniat el.
Mafia rusă exercită un „control enorm” asupra unor sectoare strategice, precum producţia de aluminiu. Mai mult, procurorul spaniol a afirmat că o întrebare rămâne fără răspuns deocamdată: „Care este gradul implicării premierului Vladimir Putin în mafia rusă şi în ce măsură controlează el acţiunile mafiei?”.
Bulgaria a aderat la Uniunea Europeană în 1 ianuarie 2007, însă rămâne pradă mafiei, potrivit documentelor, citate de Le Monde. Ambasada americană la Sofia a consacrat un raport lung în 7 iulie 2005 acestui subiect. „Rusia exercită în continuare o influenţă semnificativă asupra economiei bulgare, prin importurile de energie, inclusiv de ţiţei, gaz atural şi combustibil nuclear”, potrivit diplomaţilor americani.
Ambasada a evocat şi activitatea unei mari companii petroliere ruse din Bulgaria, care ar fi avut, în perioada respectivă, „legături strânse cu serviciile ruse de informaţii şi cu crima organizată”.
Diplomaţii citează, de asemenea, exemplul lui Mihail Ciornîi, un om de afaceri ruso-israelian vizat în prezent de un mandat de arestare emis de Interpol, pentru spălare de bani. Autorităţile bulgare i-au interzis în anul 2000 să mai locuiască pe teritoriul ţării, însă omul de afaceri şi-ar fi păstrat controlul asupra mai multor societăţi (un club de fotbal, un hotel şi ziarul Standard), transferând acţiunile unui apropiat al său, Todor Batkov, potrivit ambasadei.
