Până la urmă, s-a constatat că numărul sistemelor afectate de această problemă nu a fost chiar atât de mare. Acestea nu funcţionau în segmente critice ale economiei şi societăţii, iar mult temuta noapte de Revelion a lui 2000 nu a declanşat al treilea război mondial sau colapsul societăţilor foarte dezvoltate din punctul de vedere al informatizării. “Virusul Y2K a atins Marea Britanie înainte de termen. Mii de cărţi de credit au fost respinse de către aparatele de eliberat bani, incapabile să înţeleagă misteriosul cuplu de zerouri din coada anului 2000”, scriau ziarele vremii; sau “Armaghedonul comunicării”, “Vor cădea avioane”, “Apocalipsa” – acestea erau în anul 2000 problemele dezbătute de presă cu referire la Y2K, prescurtarea de la “Year 2000”.
Nivelul de audienţă a mass-media a fost foarte puternic influenţat de gradul de mediatizare a acestei probleme timp de mai mulţi ani, Y2K devenind chiar subiect de film. În acelaşi timp, unele companii, cum ar fi cele producătoare de generatoare de curent electric pe combustibil fosil, au câştigat sume fabuloase exploatând naivitatea oamenilor, teama de necunoscut, frica, alimentate de dezbaterile televiziunilor şi ziarelor. Isteria generată de efectele virusului Y2K a dus, printre altele, la conştientizarea rolului deţinut de internet în vieţile oamenilor.
Cu acest imbold, ultimii zece ani au marcat transformarea internetului într-un fenomen social, tehnic şi economic. De la comerţ electronic, ştiri şi marketing online la reţele sociale şi e-mail, internetul a schimbat obiceiurile de consum, de informare, dar şi lumea businessului. În industria media, cel mai tânăr canal de informare joacă un rol determinant chiar şi pentru viitorul canalelor tradiţionale, dispariţia ziarelor tipărite fiind unul dintre cele mai controversate posibile efecte.
