Astfel, yuanul a fost una din cele zece monede cele mai activ tranzacţionate în 2013, ridicându-se de pe poziţia a 17-a pe locul 9, ca urmare a ‘creşterii semnificative’ a comerţului offshore, a declarat Banca Reglementelor Internaţionale (BIS), care serveşte ca centru de cercetare economică şi monetară. De altfel, cota yuanului în comerţul mondial a crescut de la 1,3% la 2,2%.
‘Yuanul se mişcă în direcţia monedei de rezervă la nivel mondial. Doar patru zone monetare în lume concentrează în prezent o cantitate mare de capital: dolarul, euro, yenul şi yuanul’, remarcă expertul rus Konstantin Buşuev, analist la societatea de consultanţă ‘Oktrâtie’ din Moscova, adăugând că baza monetară a acestor monede este de aproximativ 70% din toţi banii din lume.
Situaţia evoluează, în opinia sa, în aşa fel încât China va liberaliza în cele din urmă yuanul, ceea ce este foarte posibil. De îndată ce se va produce o liberalizare a datoriei publice a Chinei, yuanul ar putea deveni o monedă de rezervă, mai spune el.
Activele Băncii Populare a Chinei sunt la ora actuală cele mai mari din lume, depăşind volumul şi activele Fed, BCE şi Băncii Japoniei şi chiar mai mult: ele sunt mult mai bune, subliniază expertul rus, adăugând că patru bănci chineze se numără printre cele mai mari zece instituţii financiare din lume. În prezent, banca Industrial and Commercial Bank of China (ICBC) a depăşit chiar şi JP Morgan în ceea ce priveşte volumul capitalului propriu.
După cum scrie în acest sens presa rusă, Banca Centrala a Rusiei consideră că dezvoltarea yuanului ca monedă globala este doar o chestiune de timp.
