În încercarea de a reduce cheltuielile, Guvernul a analizat până acum două variante: reducerea cu 20% a salariilor, ceea ce, potrivit unor calcule, echivalează cu economii de două miliarde de euro în 2009, sau concedierea a 20% dintre angajaţii sectorului bugetar, variantă având consecinţe negative majore în plan economic.
Întrucât memorandumul România-Comisia Europeană spune că “măsurile de ajustare a cheltuielilor salariale trebuie să conducă la o reducere nominală de cel puţin 4% a cheltuielilor salariale, faţă de nivelul anului 2008”, fără a puncta un anume mecanism de reducere, Business Standard a făcut următorul calcul. Dintre cele 52 de săptămâni plătite ale anului, patru procente reprezintă două săptămâni. Altfel spus, pentru a atinge nivelul economiei cerute, angajaţii de la stat ar trebui să nu fie plătiţi zece zile în 2009. Mecanismul a fost practicat cu succes în perioade de criză în alte state, precum Portugalia sau Franţa, dar şi de companii private cu sute de mii de angajaţi, precum British Airways.
“Este o măsură temporară, care afectează doar veniturile personalului, fără a afecta nivelul de salarizare”, explică fostul ministru de Finanţe Daniel Dăianu.
“Măsura ar crea o stare de siguranţă oamenilor din sistemul de stat. Mai important însă este faptul că printr-o astfel de decizie se vor evita efectele perverse pe care le-ar avea intrarea în şomaj a 20% din personal, precum scăderea drastică a consumului, cu impact asupra veniturilor din TVA, creşterea restanţelor la credite sau la facturile de utilităţi”, apreciază, la rândul său, prof. Mircea Coşea.
O măsură similară care ia în calcul o zi mai scurtă de lucru şi nu o vacanţă neplătită au propus ieri, la întâlnirea cu reprezentanţii Fondului Monetar Internaţional, şi reprezentanţii Cartel Alfa.
Analistul financiar Bogdan Baltazar crede însă că România trebuie să-şi asume o reducere cu 20% a numărului de angajaţi, pe care o consideră drept “măsură vitală”. Managerii chestionaţi ieri de Business Standard sunt şi ei de acord că adoptarea unei astfel de măsuri este cu mult mai bună decât lipsa completă de reacţie a statului, dar spun că deciziile trebuie să ţină cont de calcule corecte şi aplicate corespunzător fiecărui sector. "În opinia mea, reducerea timpului de lucru ar fi o măsură potrivită, cu condiţia să fie opţională, şi, de asemenea, cred că pensionarea anticipată ar fi o măsură eficientă în sectorul bugetar. În ceea ce priveşte reducerea de personal, cred că ar trebui aplicată în ultimă instanţă”, spune Vlad Bog, organizational capability development manager în cadrul companiei Coca-Cola.
“Este nevoie de un proiect de restructurare a angajaţilor de la stat. Putem să luăm ca exemplu modelul german, de pildă, şi să transferăm personalul din instituţiile unde există excedent în instituţiile statului care au deficit de oameni. Totodată, dacă programul zilnic s-ar diminua la şase ore, Guvernul ar putea opera reduceri de salarii, putând astfel să reducă cheltuielile cu angajaţii statului”, a declarat pentru Business Standard vicepreşedintele Cartel Alfa, Petru Dandea, ieri, la ieşirea de la discuţiile cu Fondul Monetar Internaţional.
Dumitru Costin, preşedintele BNS, a precizat pentru Business Standard că alte variante de reducere a cheltuielilor ar fi chiar trimiterea în vacanþe neplãtite câte zece zile pe an, a personalului bugetar sau armonizarea numărului de posturi cu numãrul de angajaţi.
"Oricare dintre aceste variante este posibilă. Există în prezent cazuri în sistemul public în care un singur angajat ocupă şi patru posturi. Dacă ne uităm la numărul total de locuri de muncă active de la stat, vom vedea că acesta este mai mare decât cel de angajaţi”, a explicat Costin. Fostul ministru de Finanţe Daniel Dăianu avertizează însă că vacanţa neplătită de zece zile este o măsură temporară, care ar trebui dublată de alte măsuri durabile, precum programe de restructurare şi renunţare la posturi inutile sau schimbarea grilelor de salarizare în sectorul bugetar. Analistul financiar Bogdan Baltazar nu agreează o astfel de variantă.
"În toate instituţiile de stat există excedent de personal. Este nevoie de o reducere a numărului de angajaţi, măsură ce va aduce bani în plus la buget şi va reduce birocraţia”, a explicat Baltazar. Potrivit acestuia, reducerea de personal trebuie combinată cu reducerea salariilor din sistemul public, dar numai pe baza unor analize amănunţite, dar rapide. FMI a cerut Guvernului României să diminueze cu două miliarde de euro cheltuielile.
“Reprezentanţii Fondului ne-au spus elegant că evoluţia economiei noastre nu ne permite să menţinem la nesfârşit cheltuielile cu salariile, pentru că nu avem de unde plăti”, a spus Costin. În opinia oamenilor de afaceri, cheltuielile bugetare au atins “limita absurdului”, iar instituţiile statului demonstrează că nu funcţionează, şi asta nu ajută firmele care se vor confrunta cu falimente în perioada următoare, în contextul unei scăderi economice de 7-8% în acest an, a declarat preşedintele AOAR, Florin Pogonaru. “Poziţia noastră este clară. S-a atins limita absurdului în ceea ce priveşte cheltuielile bugetare. Ne aşteptăm la falimente, în contextul în care economia ar putea scădea cu 7-8% în acest an”, a spus acesta, ieri.
