„În materia conflictului de interese şi în materia incompatibilităţilor, ANI a fost de acord cu modificările. În materia ridicării imunităţii, a cererilor de arestare preventivă, de reţinere sau percheziţionare a unui deputat sau senator, Parchetul General a fost de acord cu viziunea noastră, care e în concordanţă cu legislaţia în vigoare în materia penală, în aplicarea Codului de procedură penală şi în concordanţă cu Constituţia”, a spus Zgonea.
El a arătat că modificările respective stabilesc o procedură unitară şi corectă, astfel încât UE să vadă că Parlamentul României a devenit un parlament mai matur, care pune nişte reguli de la început de mandat şi le respectă pe întreaga perioadă a mandatului.
Zgonea a precizat că modificările la Statut nu creează „o superimunitate” pentru parlamentari, ci conturează o procedură de aplicare a legilor în vigoare.
„Parlamentul nu poate judeca pe fond. Noi nu suntem instanţă de judecată. Noi facem parte din procedura de ridicare a imunităţii. Dar cererea care e dată de ministrul de Justiţie nu trebuie să conţină elementele de fond. Noi nu suntem interesaţi de elementele de fond. Noi trebuie să ştim, la măsura de reţinere sau de percheziţie, care sunt elementele din spatele ei, pentru că pe aceasta noi judecăm şi trimitem plenului Camerei ca să accepte sau să respingă această cerere. Procedura e clară, respectă Constituţia, legislaţia în vigoare, nu creăm o superimunitate pentru niciun parlamentar, creăm o procedură de aplicare a legii”, a spus Zgonea.
