‘Preşedintele a spus foarte clar că din punctul de vedere al Azerbaidjanului şi din cel al României prioritar este proiectul proiectul Nabucco Vest. Consumul pe care îl avem în această zonă de materii prime este important şi noi putem să îi ajutăm pe ei să îşi diversifice economia, prin vânzarea de materii prime către alte zone care sunt importante. Azerbaidjan este cea mai stabilă economie din zonă, România este cea mai stabilă economie din zonă. Au investit mult prin Balcanii de Vest, dar n-au investit în România şi acum se concentrează pe investiţii în România şi pe dezvoltarea proiectului Nabucco Vest. Este o prioritate pentru toată lumea şi să sperăm că vom reuşi acest proiect până pe 30 iunie. Bineînţeles că bătălia aceasta este mare, nu trebuie să ne păcălim’, a precizat Zgonea.
Acesta a reamintit că în privinţa proiectului AGRI (Azerbaidjan – Georgia – România Interconector) a existat un blocaj, care s-a datorat şi unor schimbări de politică în zonă, nu în Azerbaidjan sau în România, ‘care nu au favorizat o perioadă de timp continuarea proiectului’.
Preşedintele Comisiei de Industrii din Camera Deputaţilor, Iulian Iancu, a menţionat, la rândul său, că din discuţiile cu autorităţile azere a rezultat dorinţa acestora de a accelera proiectul AGRI. ‘Angajamentul este de a susţine ei 80% din costurile realizării conductei de pe teritoriul Turciei, de la est la vest, astfel încât să fie mult mai facil pentru statele europene de a prelua şi pune în operă Nabucco Vest. Susţinerea aceasta înseamnă pe lângă angajamentul financiar şi garanţia asigurării de gaze. De asemenea, importantă este şi susţinerea garantării cantităţii de gaze necesare proiectului AGRI, respectiv garantare a opt miliarde mc de gaze anual în cadrul proiectului. Ce ne trebuie nouă acum în urma acestor angajamente ferme pentru ceea ce noi vizăm, respectiv diversificarea alimentării cu gaze naturale, este accelerarea finalizării studiului de fezabilitate în cazul proiectului AGRI şi realizarea unui plan de acţiune pentru cele două proiecte, cu termene, cu date, etape,cu implicarea actorilor principali din ambele ţări şi nu numai. Ce s-a mai spus este dorinţa Azerbaidjanului de a intra pe piaţa românească, considerând-o ca fiind cea mai mare piaţă din zona centrală şi est-europeană, explicându-ne foarte simplu că dumnealor, şi dacă ar dori să îşi creeze o alternativă, nu o au, pentru că vecinii lor naturali, geografic, sunt Iranul, care are gaze, Rusia, care are gaze, sub Marea Caspică nu e cazul, şi nu le-a rămas decât alternativa intrării către piaţa central şi sud-est europeană, în care România reprezintă un consumator de gaze mai mare decât Bulgaria, Serbia, Ungaria şi Grecia la un loc, dacă ar fi să fim sursă principală de import din Azerbaidjan.. Cu alte cuvinte, suntem într-un fel interconectaţi într-o dependenţă reciprocă, ei ca producători care privesc către o piaţă de gaze, noi ca şi ţară consumatoare, care privim către o diversificare a surselor’, a spus Iulian Iancu.
Acesta a adăugat că, ‘ceea ce până ieri părea un proiect îngheţat şi aproape abandonat’, a fost revitalizat graţie iniţiativei privind vizita oficială în Azerbaidjan a unei delegaţii a Parlamentului, Guvernului şi oamenilor de afaceri. ‘Vedem că acest proiect este revitalizat graţie acestei iniţiative care este şi o premieră pentru România, de a realiza, Guvern-Parlament o acţiune într-o platformă comună de susţinere a liniilor strategice ale principalelor proiecte de interes naţional, dar şi platforma pentru marile companii româneşti care îşi caută de lucru în ţările emergente, ţări care au o explozie investiţională şi o susţinere financiară corespunzătoare’, a subliniat Iancu.
Nabucco Gas Pipeline International a semnat un contract cu Saipem pentru serviciile de proiectare de bază (Front End Engineering & Design – FEED) pentru Proiectul Nabucco Vest.
Contractul include toate activităţile FEED pentru sistemul de conducte cu diametrul de 48 de inci şi o lungime totală de 1.326 kilometri. Printre acestea se numără analiza strategică a datelor şi informaţiilor în vederea efectuării de evaluări de risc şi alocări de resurse adecvate pe întreg traseul conductei, pentru a asigura continuarea dezvoltării cu succes a proiectului.
Re-proiectarea pentru Nabucco Vest are loc după ce proiectul a fost selectat, în luna iunie a anului trecut, de către consorţiul Shah Deniz, ca rută Central-Europeană de livrare. Aceste lucrări vor completa proiectarea existentă pentru conducta Nabucco în varianta iniţială, cu diametru de 56 de inci şi o lungime de 3.900 de kilometri.
În luna ianuarie 2013, Acţionarii Nabucco au semnat un Acord de Cooperare, precum şi un Acord de Opţiuni de Subscriere şi de Finanţare, cu acţionarii câmpului gazeifer Shah Deniz.
Conducta Nabucco Vest va transporta gazele de origine caspică, de la frontiera turco-bulgară, prin Bulgaria, România şi Ungaria către Terminalul de Gaze Central-European din Baumgarten. În calitate de componentă centrală a Coridorului Sudic de Gaze, Nabucco Vest se află în poziţia ideală pentru a diversifica sursele de aprovizionare cu gaze pentru peste 500 de milioane de clienţi potenţiali din ţările cu economii în creştere din Europa de Sud-Est precum şi pentru Europa de Vest.
Proiectul AGRI, considerat de autorităţile române cel mai ieftin pentru transportul gazelor naturale din Marea Caspică şi Asia Centrală către Europa, urmăreşte ruta Baku-Kulevi-Constanţa. Gazele din Azerbaidjan vor fi lichefiate în Kulevi şi apoi transportate prin Marea Neagră până la Constanţa, unde va avea loc un proces de delichefiere prin terminalul LNG.
Proiectul ar putea costa 4 – 4,5 miliarde euro, la o capacitate de până în opt miliarde metri cubi de gaze naturale, iar construcţia lui ar putea fi finalizată într-un an sau doi de la realizarea studiului de fezabilitate.
Printre atuurile proiectului AGRI se regăsesc flexibilitatea pe care o presupune tehnologia LNG, traseul mai scurt al gazelor azere spre piaţa europeană, realizarea interconectorului România – Ungaria (Arad-Szeged) şi, nu în ultimul rând, sprijinul politic exprimat de toate cele patru state partenere.
